Lentigo solar, afecțiune cunoscută și sub denumirea de lentigo senil și impropriu denumită pete hepatice, întrucât nu au nicio legătură cu ficatul, reprezintă o leziune benignă hiperpigmentară care apare frecvent la nivelul pielii expuse în mod constant și neprotejat la soare. Leziunile sunt considerate a fi markeri cutanați ai fotoîmbătrânirii, motiv pentru care sunt mult mai frecvente – aproape în mod exclusiv – la persoanele cu vârsta înaintată. Deși leziunile de lentigo solar se consideră a fi benigne, ele reflectă oarecum un teren predispozant spre dezvoltarea altor tipuri de afecțiuni fotoinduse, inclusiv leziuni precanceroase – keratoză actinică – și cancere cutanate.
Ce este lentigo solar și cum apare?
Lentigo solar (pete solare, pete senile) este o leziune hiperpigmentată, plană, de obicei evident delimitată de restul pielii sănătoase, care apare ca urmare a expunerii cronice la radiații UV, în special radiații UVB. Spre deosebire de pistrui (efelide), lentigo solar nu se estompează dacă o persoană nu se mai expune la soare, ci persistă. Ba mai mult, chiar tind să se accentueze odată cu trecerea timpului prin expunerea constantă, fără protecție adecvată, la soare. Leziunile tipice apar în special în zonele expuse în mod constant la soare – fața, partea dorsală a mâinilor, umeri și antebrațe, decolteu. Evoluția lor este lentă și leziunile nu au tendința de a regresa spontan.
Lentigo solar – cauze și factori de risc
Cauza principală a lentigoului solar este expunerea prelungită, mai ales fără protecție adecvată, la radiațiile ultraviolete, în special UVB. Acestea stimulează activitatea melanocitelor și, astfel, determină modificări hiperpigmentare caracteristice. Pe lângă expunerea neprotejată la UV-uri, există și o serie de factori care cresc riscul de a dezvolta lentigo solar, printre care se numără:
- vârsta înaintată: lentigo solar apare în special la persoanele cu vârsta de peste 50 de ani, ca urmare a efectului cumulativ al radiațiilor UV și, de asemenea, din cauza faptului că odată cu înaintarea în vârstă activitatea tirozinazei (enzimă care are rol în sinteza melaninei, adică a pigmentului pielii) crește;
- fototipul cutanat deschis (Fitzpatrick I-III): persoanele cu piele, ochi și păr mai deschise au o predispoziție mai mare de a dezvolta pete hiperpigmentare;
- expunerea profesională sau recreațională la soare;
- utilizarea lămpilor de bronzat sau a altor surse artificiale de radiații ultraviolete;
- istoricul de arsuri solare, îndeosebi în copilărie și adolescență.
De asemenea, uneori se observă și o predispoziție genetică, confirmată de agregarea familială a bolii și prezența lentiginelor în familie. Persoanele cu stare imunodepresivă – transplantul de organe, infecție cu HIV, tratament imunosupresor, diabet – au risc relativ mai mare și, mai mult decât atât, prezintă un teren predispozant spre malignizare.
Cum recunoașteți lentigoul solar? Simptome și manifestări
În afară de aspectul estetic, leziunile de lentigo solar sunt, de regulă, asimptomatice. De foarte multe ori, pacientul le identifică accidental – caz în care tinde să le treacă cu vederea –, uneori în cursul unui examen dermatologic de rutină. Aspectul clinic al leziunilor este distinctiv, însă pentru a se exclude leziunile pigmentare maligne, este necesară evaluarea dermatoscopică sau, în unele cazuri, chiar histopatologică. Lentigo solar se recunoaște după următoarele criterii:
- pete plane, rotunde sau ovale, cu margini bine definite, delimitate de pielea din jur;
- culoare variabilă, de la brun-deschis la brun-închis, uneori gălbui sau chiar negricioase;
- dimensiune variabile, de obicei între 0,5 și chiar peste 2 centimetri, dar care se pot uni, caz în care formează plăci hiperpigmentare extinse;
- textura petelor este normală sau sensibil rugoasă, iar acestea nu ies în relief;
- petele nu sunt pruriginoase (nu provoacă mâncărimi), nu sângerează, nu formează scuame;
- lentigo solar frecvent se dezvoltă pe zonele de piele expuse la soare: față, scalp (frecvent la bărbații cu alopecie), gât, toracele superior, dosul mâinilor, antebrațe.
Leziunile de lentigo solar sunt benigne, adică nu sunt cancerigene. Totuși, este foarte important de reținut că în situația în care apar modificări ale caracteristicilor menționate mai sus – culoare, dimensiune, formă – ar putea fi un semn de malignizare spre melanom lentiginos, de exemplu. În astfel de situații, este recomandat ca persoana să se prezinte la un consult dermatologic.
Diagnosticul de lentigo solar
Diagnosticul de lentigo solar este în general clinic, susținut de dermatoscopie, care permite ca leziunile să fie diferențiate specific de alte leziuni pigmentare: nev melanocitar, lentigo malign, keratoze pigmentate sau chiar melanom. Dermatoscopia scoate în evidență următoarele:
- model reticulat regulat, cu pigment distribuit uniform;
- absența rețelei pigmentare atipice, a pseudopodurilor sau a zonelor albastre/grisate frecvent întâlnite în melanom;
- granulație pigmentară fină, fără vascularizație aberantă.
În cazuri de incertitudine sau aspect atipic, se recomandă biopsia cutanată excizională sau cea incizională, pentru confirmarea histopatologică a diagnosticului. Aspectul histologic include:
- hiperpigmentarea stratului bazal epidermic cu număr normal/ușor crescut de melanocite;
- hiperplazie epidermică acantotică, cu alungirea crestelor epidermice;
- modificări dermice tipice asociate fotoîmbătrânirii: elastoză solară, fibroblaste ușor atipice, capilare dilatate.
Diagnosticul diferențial pentru lentigo solar ar trebui să includă melanomul lentiginos, lentigo malign, keratozele seboreice pigmentat, nevii displazici sau joncționali.
Tratament lentigo solar
Deși leziunile de lentigo solar sunt benigne, tratamentul este solicitat frecvent din considerente estetice. În unele cazuri, tratamentul poate fi justificat pentru monitorizare activă a riscului dat de malignizare în cadrul carcinogenezei cutante. Alternativele de tratament pentru lentigo solar includ următoarele:
Îndepărtarea leziunilor
- crioterapie cu azot lichid: metodă simplă și eficientă pentru leziuni izolate; aplicare timp de 5-10 secunde; posibile reacții locale (vezicule, hipopigmentare);
- laser Q-switched Nd:YAG (532 nm) sau Alexandrit (755 nm): distrugerea melaninei prin fototermoliză selectivă; rezultate bune în pete solare pe față;
- laser fracționat non-ablativ sau ablativ (Er:YAG, CO₂): remodelare epidermică și eliminare pigmentului;
- IPL (Intense Pulsed Light): eficient în leziuni multiple, hiperpigmentare difuză; necesită mai multe sesiuni.
Tratament topic
- retinoizi topici (tretinoin, adapalen): normalizează keratinizarea și stimulează turnover-ul celular;
- hidrochinonă 4-7%: inhibă activitatea tirozinazei; tratament de lungă durată, risc de iritații și hipopigmentări;
- acid azelaic, acid kojic, niacinamidă: agenți depigmentanți adjuvanți.
Combinarea agenților topici cu peeling-uri chimice ușoare (acid glicolic, TCA 10-20%) poate potența efectele și ajută la eliminarea mai eficientă a petelor de lentigo solar.
Terapie combinată
- IPL + retinoizi topici;
- laser fracționat + agenți depigmentanți;
- crioterapie + hidrochinonă (pentru menținerea rezultatelor).
Tratamentul pentru lentigo solar este stabilit doar de către medicul dermatolog după certificarea diagnosticului.
Lentigo solar – complicații și riscuri asociate
Deși leziunile de lentigo solar sunt considerate benigne, ele pot fi markeri care nu trebuie trecuți cu vederea ai carcinogenezei cutanate fotoinduse. Prezența lor, după cum s-a menționat, indică o expunere cronică inadecvată la UV-uri, care în asociere cu lentigo solar este un factor de risc pentru:
- carcinom spinocelular (în special în asociere cu leziuni de keratoză actinică);
- carcinom bazocelular;
- melanom lentiginos.
Dacă apar modificări în leziunile de lentigo solar – culoare, formă, dimensiune, noi simptome precum mâncărime, roșeață, durere, sângerare – se recomandă consultul dermatologic. În egală măsură, tratamentele pentru lentigo solar pot avea complicații cum sunt hiperpigmentarea (sau hipo-) postinflamatorie, cicatrizarea hipertrofică, apariția veziculelor inflamatorii.
Lentigo solar – sfaturi pentru prevenție
Pentru a reduce riscul de a dezvolta pete solare – lentigo solar – se recomandă următoarele:
- utilizarea zilnică a cremei cu factor de protecție solară SPF ≥50, cu spectru larg de acțiune;
- aplicarea regulată a cremei la 2-3 ore, mai ales în condiții de expunere intensă;
- purtarea articolelor vestimentare care acoperă pielea, respirabile, a pălăriilor cu boruri largi, ochelarilor de soare;
- limitarea activităților în aer liber în intervalul orar 10:00-16:00;
- evitarea saloanelor de bronzat și expunerii la surse artificiale de ultraviolete.
De asemenea, autoexaminarea periodică a pielii în vederea identificării eventualelor modificări ale leziunilor este foarte importantă. Dacă apare orice modificare potențial suspectă în leziunile de lentigo solar, este recomandat consultul dermatologic de urgență.
Foto: shutterstock.com
