În ultimii 30 de ani, din ce în ce mai multe studii au arătat că somnul şi sistemul imunitar au o legătura foarte strânsă, confirmând înţelepciunea populară conform căreia „somnul ajută la vindecare”.
Sistemul imunitar este responsabil pentru menţinerea sănătăţii organismului, prin vindecarea rănilor, prevenirea şi combaterea infecţiilor şi protecţia împotriva bolilor cronice.
Răspunsul imun, de exemplu cel cauzat de o infecţie, poate să afecteze somnul, dar, în acelaşi timp, somnul întăreşte sistemul imunitar, influenţând şi timpul de recuperare după boală.
Cum afectează somnul sistemul imunitar?
Somnul suficient şi odihnitor va permite funcţionarea optimă a sistemului imunitar. În schimb, la persoanele care au probleme cu somnul (de exemplu persoanele cu insomnie sau apnee în somn) sistemul imunitar va avea de suferit.
Somnul întăreşte memoria imunitară. Interacţiunea dintre componentele sistemului imunitar în timpul somnului întăreşte capacitatea acestuia de a-şi aminti cum să recunoască şi să reacţioneze la agenţii patogeni. Nu se ştie cu exactitate de ce acest proces are loc în timp ce dormim, dar se cunoaşte că în timpul somnului, respiraţia şi activitatea musculară încetinesc, iar energia astfel economisită este folosită de către celulele sistemului imunitar. În plus, somnul suficient îmbunătăţeşte efectul vaccinurilor.
Lipsa somnului şi efectele asupra creierului
Numeroase studii au arătat că lipsa somnului este echivalentă cu consumul excesiv de alcool atunci când ne referim la efectele nocive asupra creierului, şi, în plus, afectează sănătatatea psihică. Somnul suficient, în special somnul de tip REM (din engleză „rapid eye movement”) facilitează procesarea de către creier a informaţiilor emoţionale, aşadar lipsa somnului poate influenţa starea noastră psihică, existând o relaţie bidirecţională între somn şi sănătatea mintală. Asta înseamna că problemele cu somnul pot fi atât o cauză, cât şi o consecinţă a problemelor de sănătate mintală.
Lipsa somnului, alte complicaţii
Pe termen scurt, dacă nu ne odihnim suficient, vom fi somnolenţi, vom avea dificultăţi de concentrare sau probleme cu memoria. Pe de altă parte, lipsa cronică de somn poate să crească riscul de infecţii, dar şi de diabet zaharat, hipertensiune arterială sau alte boli cardiovasculare. Într-adevăr, multe studii au demonstrat faptul că somnul insuficient sau neodihnitor favorizează inflamaţia, scade sensibilitatea la insulină, creşte nivelul de cortizol şi favorizează creşterea în greutate.
Lipsa somnului duce la creşterea nivelurilor de citokine care favorizează inflamaţia (precum interleukina-6, interleukina-17 şi TNF-α), iar unele studii au arătat că poate să afecteze şi bariera hemato-encefalică, putând contribui la apariţia bolilor neurodegenerative precum boala Alzheimer sau scleroza multiplă.
Cum ne ajută hormonii să avem un somn liniştit
De cat somn avem nevoie?
Cercetătorii precizează că majoritatea adulţilor au nevoie de 7-9 ore de somn în fiecare noapte, iar adolescenţii şi copiii între 8 şi 11 ore.
Semne că nu vă odihniţi suficient:
- vă este somn în timpul zilei;
- sunteţi iritabil, nervos;
- aveţi dificultăţi de concentrare;
- v-a crescut pofta de mâncare;
- aveţi cearcăne.
Somnul dulce mult aduce: cum îl obţinem
Sfaturi pentru un somn suficient şi odihnitor
Iată ce puteţi face pentru a avea nopţi odihnitoare:
- păstraţi aceeaşi oră de culcare şi de trezire;
- reduceţi consumul de băuturi alcoolice, energizante şi cafea;
- limitaţi consumul de sucuri şi dulciuri;
- menţineţi un mediu de odihnă confortabil, întunecat, şi, nu în ultimul rând, o temperatură potrivită; majoritatea medicilor recomandă ca în timpul somnului temperatura ambiantă să se situeze între 16 şi 20°C.
