Revista care te menține sănătos

Oftalmologie

Examinarea oftalmologica pas cu pas

19 octombrie 2012
Share

Odata cu varsta, ochii devin din ce in ce mai sensibili, protectia acestora fiind cu atat mai necesara, cu cat avem un serviciu care presupune folosirea constanta a calculatorului. Un control oftalmologic amanuntit va evalua cat de buna este vederea dumneavoastra si care este starea generala a sanatatii oculare.

Examinarea oftalmologica la adult cuprinde mai multe etape care trebuie parcurse pe rand pentru ca medicul sa-si formeze o imagine completa asupra patologiei si asupra contextului general. Va recomandam sa efectuati un examen oftalmologic la orice modificare a starii oculare normale. In cazul in care nu sesizati modificari, mergeti la medicul specialist oftalmolog o data pe an, mai ales dupa varsta de 40 de ani pentru a surprinde in timp util modificarile ce apar odata cu varsta sau cele asociate altor afectiuni.

  • Anamneza

Cuprinde 4 etape:

  1. Anamneza familiala: numeroase probleme oculare au la baza afectiuni familiale sau determinate genetic, cum ar fi anomalii de refractie, strabism, cataracta, glaucom sau distrofii retiniene.
  2. Anamneza personala: poate arata o eventuala legatura intre modificarile oculare si bolile generale coexistente, precum diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala, bolile infectioase, reumatismul, afectiunile dermatologice sau operatiile. Bolile oculare mai pot aparea si ca urmare a administrarii indelungate a unor medicamente.
  3. Anamneza locala oculara: daca pacientul poarta ochelari sau lentile de contact, daca are strabism sau vederea scazuta (ambliopie) sau daca exista un istoric de traumatisme oculare, operatii sau inflamatii.
  4. Anamneza actuala: se refera la scaderea acuitatii vizuale, aparitia durerilor oculare, a unui „ochi rosu”, la durerile oculare unilaterale (cand au aparut si daca sunt insotite de tulburari generale).
  • Examenul clinic propriu-zis

Dupa ce se trece de aceasta etapa, va incepe examinarea propriu-zisa a pacientului.

  1. Testarea acuitatii vizuale se face pentru fiecare ochi in parte la optotip (tablou tip cu litere sau cifre de forme si dimensiuni bine definite) de la o distanta de 5 m.
  2. Corectarea acuitatii vizuale dupa determinarea refractiei se face cu ajutorul lentilelor: pentru hipermetropie se folosesc lentile convexe, pentru miopie se folosesc lentile concave, iar pentru astigmatism, lentile cilindrice.
  3. Urmatorul pas este testarea motilitatii oculare, urmarind deplasarea globilor oculari in cele 9 directii principale pentru determinarea unui eventual strabism, a unei pareze sau paralizii oculare.
  4. Examinarea pleoapelor si a cailor lacrimale are ca scop decelarea unor modificari de culoare sau de pozitie (ptoza palpebrala) sau prezenta unor formatiuni tumorale.
  5. Examenul polului anterior (conjunctiva, sclera, cornee) urmareste eventualele modificari de culoare, transparenta sau corpi straini la acest nivel, precum prezenta de secretii anormale.
  6. Examenul de fund de ochi vizeaza starea papilei nervului optic, a vaselor retiniene, a maculei (degenerescenta maculara), dar si a retinei cu eventuale modificari legate de hipertensiune arteriala sau diabet.
  7. Masurarea tensiunii oculare este foarte importanta pentru evidentierea unei hipertensiuni oculare sau a glaucomului.

In afara acestor metode clasice de examinare, in cazul in care pacientul necesita investigatii suplimentare, ele pot fi completate cu tomografii de nerv optic sau de macula, angiofluorografii (vizualizarea vaselor coroidiene si retiniene, precum si a leziunilor fundului de ochi), examen camp vizual.

Dr. Monica Mihaltan

Medic primar oftalmologie

Centrul Medical Medsana

www.medsana.ro

Menține-te
sănătos
în fiecare lună

Utilizăm datele tale în scopul corespondenței și pentru comunicări comerciale. Pentru a citi mai multe informații apasă aici.