Gastroenterologie

Disfagia – cauze si simptome

marti, 9 iulie 2013
Share

Disfagia reprezinta senzatia de jena si blocaj a progresiei alimentelor ingerate si mestecate pe traiectul digestiv. Exista doua tipuri de disfagie:

  • Disfagia oro-faringiana, ce apare in timpul fazei de inghitire a alimentelor mestecate si se produce de la nivelul gurii la esofag.
  • Disfagia esofagiana, ce apare dupa faza de inghitire si se caracterizeaza prin aparitia unei senzatii de greutate la nivelul esofagului, in mijlocul pieptului.

Se pot asocia si alte simptome, precum: arsuri, regurgitari (intoarcerea alimentelor in gura), dureri in piept sau in spate ori halitoza (respiratie urat mirositoare).

O vizita la medicul dumneavoastra orienteaza un diagnostic corect si se vor cauta factorii predispozanti, cum ar fi consumul de alcool, fumatul, antecedentele de cancer, de radioterapie, de ingestie a unor substante caustice sau alte boli generale ori cele care suprima sistemul imunitar. Se recomanda informarea medicului cu privire la circumstantele aparitiei si, foarte important, caracterul predominant pentru alimente solide sau lichide. Totodata, se va preciza daca agravarea durerii este continua sau intermitenta. Se va efectua un examen clinic prin care se va evalua starea generala, greutatea, starea de nutritie si de hidratare. Se va face si o inspectie a cavitatii bucale, a ficatului si se vor cauta ganglioni mariti in volum (adenopatii).

 

Care sunt cauzele disfagiei?

Disfagii determinate de leziuni

  1. Stenoze (ingustari) provocate de tumori. Determina o disfagie progresiva, intai pentru solide si apoi pentru lichide. Pot fi cauzate de un cancer al esofagului (de obicei de origine alcoolica sau tabagica) sau de o compresiune facuta de o tumora pulmonara, cunoscuta sau nu. Pentru diagnostic sunt necesare o tomografie computerizata si o endoscopie.
  2. Stenoze nederminate de tumori
  • Stenoza peptica se caracterizeaza prin asocierea refluxului gastro-esofagian (refluxul acidului si a sucului gastric in esofag) cu esofagita severa (inflamatia mucoasei esofagiene).
  • Stenoza caustica complica o esofagita caustica la cateva saptamani dupa un episod acut.
  • Stenoza radica da complicatii la interval de luni sau ani dupa un tratament prin radioterapie pentru diferite tipuri de cancere: pulmonar, de san sau cele din zona gurii sau gatului.
  • In cazul prezentei a unui corp strain sau alimentar se va efectua o endoscopie superioara pentru extractie (un procedeu de investigare ce permite medicului sa exploreze interiorul esofagului, stomacului si a primei parti a intestinului subtire (duodenul) prin intermediul unui instrument subtire si flexibil, prevazut cu un aparat optic, ce poarta numele de endoscop. Acest tip de endoscop este introdus prin cavitatea bucala si inainteaza usor la nivelul gatului pana ajunge la nivelul esofagului, stomacului si apoi al duodenului.

     3. Esofagite fara stenoze

  • Esofagita medicamentoasa este cauzata de contactul prelungit intre mucoasa esofagului si medicamentul respectiv. Poate cauza o ulceratie la nivelul acesteia.
  • Esofagita infectioasa este cauzata cel mai frecvent de candida, herpes si citomegalovirus (CMV).
  • Esofagita caustica este o urgenta terapeutica, iar endoscopia trebuie efectuata la 4-6 ore dupa ingerarea substantei toxice, pentru ca in acest interval leziunile sunt maxime. Tratamentul depinde de stadiul leziunilor si poate fi medical sau chirurgical.

     4. Anomalii anatomice

  • Diverticuli esofagieni sunt niste dilatatii ale straturilor anatomice ale esofagului. Simptomele cuprind regurgitatii frecvente, halitoza, iar tratamentul poate fi chirurgical sau endoscopic.
  • Inelul Schatzki este o afectiune rara si apare ca un inel terminal al esofagului, situat in jurul jonctiunii dintre esofag si stomac.

Disfagii nelezionale
Cea mai frecventa boala este achalazia si se manifesta prin regurgitatii, durere in piept sau in spate, pierdere ponderala moderata si disfagia este predominanta pentru lichide.

Persoanelor cu disfagie le este recomandat sa mestece bine alimentele si sa consume alimente de consistenta moale. Concomitent, reducerea aciditatii si solutiile vascoase de lidocaina de tip „clatire si inghitire” permit ameliorari suplimentare ale simptomelor.

 

Roxana Mateescu

Studenta anul VI

UMF „Carol Davila” Bucuresti

Nota pentru articolul «Disfagia – cauze si simptome»:5.00/ 5 (4 voturi)
#tags   \   ,
tonica
2017-05-10T17:46:37+00:00
Mentine-te
sanatos
in fiecare luna
catena