Preventie

Cum prevenim infectiile cu bacteria E. coli?

luni, 11 iulie 2011
Share

Escherichia coli, prescurtata E. coli, este o bacterie care face parte din flora normala colonica, unde indeplineste un rol foarte important in mentinerea conditiilor fiziologice normale.

Unele tulpini manifesta caractere de patogenitate, provocand boli ce au caracter intestinal (diaree) sau boli extraintestinale (pielonefrite, cistite, septicemii, meningite).

Sursa de infectie cu bacteria E. coli o reprezinta omul bolnav, care poate contamina in jurul lui alimentele (legumele si fructele crude), apa (bazinele de inot) si, de asemenea, mancarea preparata (cantine, restaurante). Unica masura de stopare a unei eventuale epidemii este pastrarea unor conditii riguroase de igiena.

 

Boala diareica, cel mai comun simptomal infectiei cu E. Coli

Ca simptomatologie, boala indusa de E. coli imbraca mai multe tablouri clinice, in functie de localizarea infectiei:

  • Boala diareica aminteste de tabloul clinic al holerei. Dupa o incubatie scurta, de 1-2 zile, urmeaza debutul brusc cu febra moderata, varsaturi si scaune diareice foarte apoase, usor mucoase, de culoare galben deschis. Starea generala se degradeaza foarte rapid, prin deshidratare acuta si toxemie (raspandirea toxinei prin sange, in tot corpul). Apare rapid starea de soc toxico-septic. Boala lasa un grad de imunitate, motiv pentru care reimbolnavirile sunt posibile, cu alte serotipuri, doar cand doza infectanta este mai mare;
  • Afectarea aparatului urinar este, de asemenea, posibila, avand in vedere ca este o infectie de vecinatate. Boala are caracterul unei cistite sau pielonefrite (inflamatia bazinetului si rinichilor, de natura infectioasa). Simptomatologia este variata, de la o simpla jena la urinat pana la febra (38-39° Celsius), varsaturi, durere in loja renala si la urinare. Totodata, urina capata un miros neplacut si devine tulbure.

Numarul total al persoanelor afectate de bacteria E. coli a ajuns la 2.909, se arata intr-un comunicat al Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Cele mai multe cazuri se inregistreaza in Germania. Rata cea mai ridicata a imbolnavirilor se gaseste in grupa de varsta 20-49 de ani, femeile fiind afectate in numar mai mare decat barbatii.

 

Cum se stabileste diagnosticul de infectie cu E. Coli?

Evaluarea medicala in boala cauzata de E. coli incepe in mod obisnuit cu examenul clinic general si istoricul medical. Cele mai frecvente intrebari adresate pacientului sunt:

  • Cand a debutat diareea, cat timp a trecut de la ultimul scaun si cat de dese sunt?
  • Este prezent sangele in scaun?
  • Pacientul a prezentat frisoane sau febra?
  • Au existat crampe abdominale, febra sau varsaturi?
  • Bolnavul urineaza des si are disconfort la urinat?
  • Pacientul se simte slabit sau ametit?

In functie de simptomatologie, investigatiile necesare sunt: examenul bacteriologic al scaunului (coprocultura), al urinei (urocultura) sau, in cazul afectarii altor organe, examenul bacteriologic al sangelui (hemocultura in plin frison) ori punctie medulara cu o cultura din lichidul cefalo-rahidian.

 

Tratamentul infectiilor cu E. coli

Pentru formele digestive, tratamentul se face prin reechilibrare hidroelectrolitica, prin administrare de perfuzii endovenoase de electroliti (in cazurile grave) sau pe cale orala (in cazurile mai putin severe). Medicamentele antidiareice nu se administreaza, deoarece incetinesc tranzitul digestiv, favorizand absorbtia germenului si crescand riscul complicatiilor, precum tulburarile hematologice severe sau determinarile renale. In cazul formelor severe si pentru localizarile extraintestinale, se administreaza obligatoriu antibiotic, conform antibiogramei, in cure prelungite de aproximativ 10 zile.

 

Ce ne recomanda medicul in caz de infectie cu E. Coli?

Infectiile cu E. coli prin contaminare de la alimente sau apa pot fi prevenite prin respectarea unor reguli de igiena si intrebuintare a alimentelor:

  • Evitati consumul de carne cruda sau insuficient preparata termic;
  • Spalati-va pe maini cu apa si sapun dupa ce ati intrat in contact cu diverse tipuri de carne;
  • Spalati ustensilele de bucatarie cu detergent dupa ce ati pregatit carnea cruda;
  • Folositi tocatoare separate pentru legume si carne;
  • Consumati doar apa de baut dupa ce a fost clorinata in prealabil;
  • Spalati foarte bine fructele si legumele crude inainte de consum.

 

Cum prevenim infectiile interumane cu E. coli?

Profilaxia infectiilor interumane se face astfel:

  • Apa din bazinul de inot trebuie clorinata;
  • Schimbarea scutecelor se face cu multa atentie, apoi se dezinfecteaza mainile;
  • Se face o igiena riguroasa a bailor si scaunelor de toaleta, cu produse dezinfectante;
  • Se spala foarte bine mainile dupa folosirea toaletei.

Semintele germinate sunt cele care stau la baza aparitiei acestor infectii cu E. coli”, a declarat Reinhard Bürger, directorul Institutului Robert Koch, Germania. Potrivit analizelor, „persoanele care au mancat aceste seminte au de 9 ori mai multe sanse sa aiba diaree cu sange si alte semne de infectie cu bacteria E. coli”, a adaugat Bürger.

 

Dr. Gabriela Pasescu,

Medic primar medicina generala,

Centrul Medical Academica,

www.academica-medical.ro

Nota pentru articolul «Cum prevenim infectiile cu bacteria E. coli?»:4.82/ 5 (17 voturi)
tonica
2017-05-10T18:00:23+00:00
Mentine-te
sanatos
in fiecare luna
catena