Remedii naturale

Ceaiurile, elixir al sanatatii?

duminica, 11 ianuarie 2009
Share

Ceaiul este a doua cea mai consumata bautura in lume dupa apa, fiind considerat o bautura-medicament, deosebit de benefica organismului. Nu intamplator marii consumatori de ceai (japonezii si chinezii) se numara printre populatiile longevive ale globului.

Indiferent ca este vorba de ceai verde, ceai negru sau ceai rosu, compozitia acestora (polifenoli, vitaminele B1, B2, B6, B12, tanin, minerale, glucide si uleiuri volatile) are proprietati antioxidante si anticancerigene, de intarire a sistemului imunitar, de imbunatatire a activitatii aparatului digestiv, renal si de stimulare intelectuala si fizica.

Afectiunile hepatice, renale, gastrice, ameliorate de ceai
Ceaiurile sunt deosebit de benefice pentru organismul sanatos, avand efecte de hidratare, de vitaminizare si energizare (ceaiul din fructe de padure, gingseng, ceaiul verde si negru, de catina). De asemenea, ceaiul are efect calmant, sedativ si antistres (ceaiul de tei, musetel, lavanda, conuri de hamei, sunatoare, valeriana).
In tratamentul diverselor afectiuni, ceaiurile pot fi folosite pentru efectul diuretic-depurativ, realizand detoxifierea organismului (soc, papadie, urzica). Pentru actiunea lor coleretic-colagoga, sunt utile in stimularea secretiei de bila, favorizand evacuarea vezicii biliare, cu efecte pozitive in diskinezii biliare, colecistite, litiaza biliara, afectiuni hepatice (cicoare, papadie, rostopasca, anghinare, armurariu). Datorita actiunii antispastice si de diminuare a secretiei gastrice acide, sunt utile in caz de gastrite si ulcere gastro-duodenale (galbenele, lemn-dulce, salcam, rostopasca, musetel). Actiunea antispastica, diuretica si antiseptica le face utile in cazul afectiunilor renale inflamatorii, litiaza renala (coada-calului, coada-soricelului, merisor, afin, papadie). Au actiune calmanta si antiseptica la nivel intestinal, in colite si enterocolite (menta, musetel, cimbru, cimbrisor, busuioc).

Ceaiul de mesteacan, patlagina si nuc scade colesterolul sangvin
Datorita actiunii emoliente si antiseptice la nivelul cailor respiratorii, sunt benefice in caz de tuse, bronsite, traheite, laringite, rinite (cimbrisor, patlagina, tei, ciubotica-cucului, podbal). Au o actiune tonica asupra aparatului cardiovascular, regland tensiunea arteriala si favorizand circulatia la nivel arterial si venos (paducel, arnica, vasc, castan salbatic). La nivel metabolic, regleaza glicemia, scad nivelul colesterolului sangvin (mesteacan, patlagina, afin, dud, nuc). Ceaiurile au efect antiinflamator, in afectiuni reumatismale (arnica, scoarta de salcie, mesteacan, soc). De altfel, ajuta reglarea hormonala la nivelul aparatului genital (cretisoara, galbenele, coada- soricelului, talpa-gastei, angelica, flori de musetel, salvie).

Infuzie, decoct sau macerat la rece
Ceaiurile pot fi preparate sub forma de infuzie, decoct sau macerat la rece si se consuma calde sau reci. Pentru un efect mai puternic, este de preferat folosirea componenetelor plantelor (radacina, frunzele, florile, fructele) pentru prepararea ceaiului, si nu a pliculetelor din comert. Ceaiul cald este bautura cea mai potrivita pentru anotimpul rece. Se poate folosi infuzie de soc sau de ghimbir, care alunga frigul si creeaza senzatia de caldura. Tot in acest anotimp putem utiliza ceaiul de echinacea, pentru stimularea imunitatii si cresterea rezistentei organismului.

Exista si contraindicatii
Desi foarte benefice si cu efecte adverse minime, ceaiurile au si contraindicatii de care trebuie sa tinem seama.
Exista plante care pot fi folosite pe perioade limitate de timp si numai in doza recomandata de medicul fitoterapeut, pentru tratarea diferitelor afectiuni. Recomandata este consumarea ceaiurilor un anumit interval de timp, dupa care se face o pauza. Abia apoi se reia tratamentul cu aceeasi planta sau o alta. In tratamentele diverselor tulburari, este bine sa utilizam o combinatie de plante cu actiune sinergica, cu respectarea dozelor si perioadei de tratament. In caz contrar, pot aparea dereglari in functionarea organismului.

Echinacea nu se foloseste in cazul afectiunilor sistemice (tuberculoza, scleroza multipla, colagenoza), cancer, alergii.
Armurariul are contraindicatii in caz de tromboflebita, hipertensiune arteriala si hipercoagulabilitate sangvina. Cimbrisorul nu se consuma daca persoana are ulcer stomacal si duodenal, pielonefrita sau hepatita. Catina alba este contraindicata la bolnavii cu colecistita acuta, pancreatita, diaree cronica. Ginsengul nu se recomanda persoanelor cu hipertensiune si hiperexcitabilitate. Melisa (roinita) nu se foloseste in caz de hipotensiune.

Patlagina este contraindicata bolnavilor cu ulcer si gastrita hiperacida. In timpul tratamentului cu sunatoare, se evita expunerea la soare si consumul produselor precum ciocolata, castraveti in otet, iaurt, cafea, bere. Menta nu este recomandata celor cu hipotensiune si aciditate scazuta gastrica. Podbalul nu se administreaza celor cu afectiuni hepatice si alcoolicilor. Rostopasca este o planta care trebuie utilizata cu prudenta si pe durate scurte, deoarece folosirea indelungata a plantei provoaca greata, voma, crampe musculare, inhiba centrul respirator. Socul este contraindicat persoanelor cu diaree cronica si acuta. Urzica nu se administreaza in caz de hipertensiune arteriala, ateroscleroza, tromboflebita.

O atentie deosebita trebuie acordata tratamentului cu plante la copiii mici, la femeile gravide si la cele care alapteaza. In aceste cazuri, plantele vor fi utilizate strict la indicatiile medicului, si numai pe perioade scurte de timp.

Dr. Constantina Ruxandra
Medic specialist medicina de familie
Competenta apifitoterapie
Centrul BioLumiMedica
Telefon: 021/336.01.26

Nota pentru articolul «Ceaiurile, elixir al sanatatii?»:5.00/ 5 (3 voturi)
tonica
2017-05-11T14:39:21+00:00
Mentine-te
sanatos
in fiecare luna
catena