Neuropsihiatrie

Atacul vascular cerebral: cum il recunoastem?

miercuri, 29 octombrie 2014
Share

Accidentul vascular cerebral (AVC) se produce atunci cand fluxul sangvin catre o zona a creierului este intrerupt (prin aparitia unui cheag de sange) sau un vas de sange care asigura acest flux se sparge, ambele cazuri privand creierul de oxigenul necesar.

In aceste conditii, celulele nervoase sunt afectate rapid si pot muri in cateva ore, determinand disfunctii la nivelul partii corpului controlata de zona afectata. Creierul are nevoie de oxigen in permanenta pentru a functiona normal. De aceea, in cazul in care nu este irigat suficient sau continuu, el poate suferi leziuni definitive. In cele ce urmeaza, incercam sa atragem atentia asupra semnelor care indica prezenta unui AVC, a factorilor de risc si a modalitatilor de prevenire a efectelor devastatoare pe care le poate avea un astfel de episod.

 

Tipuri de accidente vasculare cerebrale

In functie de modul de producere, AVC poate fi:

  1. Accident vascular ischemic (AVI). Ischemia reprezinta intreruperea circulatiei sangvine intr-un tesut sau organ, cauzata de un spasm intens sau de aparitia unui cheag de sange. In cazuri severe, atunci cand sangele nu mai oxigeneaza deloc creierul, persoana poate intra in coma sau poate suferi paralizie totala.
  2. Accident vascular hemoragic (AVH). Cauzat in principal de hipertensiunea arteriala, acesta apare atunci cand un vas de sange se sparge, avand loc o hemoragie in interiorul creierului.
  3. Accident ischemic tranzitoriu (AIT). Acesta se produce atunci cand circulatia sangelui catre o parte a creierului este redusa sau blocata partial ori total de catre un cheag de sange. Adesea, acest tip de AVC precede cu 48 de ore pana la 30 de zile un accident vascular cerebral cu efecte severe. Astfel, tratarea rapida este o solutie eficienta pentru a preintampina un episod major.

 

Care sunt cele mai expuse categorii de varsta?

Un factor de risc principal este varsta – pericolul producerii unui AVC creste odata cu inaintarea in varsta. O predispozitie accentuata se inregistreaza in cazul femeilor insarcinate (din cauza hipercoagulabilitatii) si al barbatilor.

De asemenea, predispuse sunt si persoanele care sufera de diabet zaharat, hipertensiune arteriala, diverse afectiuni ale inimii sau ale arterelor coronare, obezitate, cele care au istoric de AVC in familie, care fumeaza, consuma alcool in exces sau droguri. Persoanele meteosensibile, care resimt efectele schimbarilor bruste de temperatura, prezinta un risc mai mare de aparitie a unui AVC.

 

Simptome specifice

Starile de amorteala pe o parte a corpului (la nivelul fetei, bratului sau piciorului), tulburarile de vedere sau pierderea acesteia, tulburarile bruste de vorbire sau de intelegere, starile de confuzie si ameteala, tulburarile de mers, pierderea echilibrului si a coordonarii sau migrenele – acestea sunt principalele semne care indica existenta unei probleme si necesitatea unui control neurologic imediat.

Simptomele depind de localizarea cheagului sangvin sau a hemoragiei si amploarea zonei afectate. In cazul unui AVI, efectele apar de obicei in jumatatea corpului opusa zonei de creier in care se produce acesta. Cu cat cheagul de sange este mai mare, cu atat simptomele apar mai rapid. In cazul unui AVH, simptomele includ dureri de cap puternice, senzatie de greata si varsaturi, convulsii, stare de confuzie sau chiar pierderea cunostintei.

Intrucat tratamentul asociat AVI difera de cel pentru AVH, iar administrarea incorecta poate pune in pericol viata pacientului, este esential ca specialistul sa identifice imediat cu ce tip de AVC se confrunta pacientul.

 

Sfatul specialistului

Atacul vascular cerebralRecomandam persoanelor cu un istoric familial de diabet zaharat, hipertensiune arteriala, AVC sau obezitate sa acorde o atentie deosebita preventiei. Prezenta unor astfel de factori de risc face posibila oricand aparitia unui AVC. O solutie eficienta este urmarea unui Plan de Preventie Personalizat, adaptat fiecarei persoane si elaborat de un consultant de sanatate, care stie sa puna cap la cap toate posibilele riscuri de sanatate in functie de istoricul medical al pacientului si familiei, stilul de viata, nivelul de stres, viciile, obiceiurile alimentare etc.

Viteza de reactie este vitala. Astfel, daca persoana este constienta, trebuie sa mearga de urgenta la medic, iar daca nu, cei din jur trebuie sa apeleze imediat la un echipaj de salvare. O interventie rapida poate face diferenta intre o recuperare mai buna si efectele devastatoare.

 

Dr. Florin Ioan Balanica

Consultant Personal de Sanatate

www.doctorbalanica.ro

Nota pentru articolul «Atacul vascular cerebral: cum il recunoastem?»:4.94/ 5 (17 voturi)
tonica
2017-05-10T17:54:58+00:00
Mentine-te
sanatos
in fiecare luna
catena