Scleroza multipla este o boala cronica ce afecteaza nervii din maduva spinarii si din creier, precum si nervii optici. Scleroza multipla inseamna cicatrici, iar persoanele cu aceasta afectiune prezinta zone multiple cu cicatrici, ca rezultat al distrugerii nervilor. In functie de localizarea nervilor afectati, simptomele pot include incapacitatea de a controla muschii, afectari ale echilibrului, vazului si vorbirii.
Iata care sunt cele mai frecvente simptome:
- Slabiciune sau amorteala
Afectarea nervoasa poate cauza:
- Slabiciune musculara la nivelul bratului sau al piciorului;
- Amorteala;
- Pierderea echilibrului;
- Spasme musculare.
Aceste simptome pot duce la dificultati de mers.
- Probleme de vedere
Mai mult de jumatate dintre persoanele cu scleroza multipla au o problema de vedere, denumita nevrita optica. Aceasta inflamatie a nervului optic poate cauza incetosarea vederii, imposibilitatea de a distinge culorile, dureri oculare sau orbire, de obicei la un singur ochi. Aceasta problema este de obicei temporara si se amelioreaza in cateva saptamani. In multe cazuri, problemele de vedere sunt primul semn de scleroza multipla.
- Probleme de vorbire
Desi apar mai rar comparativ cu problemele de vedere, unele persoane intampina si tulburari de vorbire. Acestea apar atunci cand scleroza multipla afecteaza nervii care transmit semnalele de vorbire din creier. Unele persoane au, de asemenea, si probleme la inghitire.
- Alte simptome
Scleroza multipla poate influenta starea mentala. Unele persoane observa ca necesita mai mult pentru a rezolva anumite probleme, iar altele pot avea tulburari de memorie sau de concentrare usoare. Cele mai multe persoane cu scleroza multipla experimenteaza si probleme in controlul vezicii urinare, deoarece semnalele dintre creier si vezica sunt intrerupte. In final, si oboseala este un simptom frecvent. Va puteti simti obosit chiar si dupa o noapte buna de somn.
Care sunt cauzele sclerozei multiple?
In cazul persoanelor cu scleroza multipla, sistemul imunitar ataca tesuturile din jurul fibrelor nervoase din creier, maduva osoasa si nervii optici. Acest invelis este alcatuit dintr-o substanta grasa, denumita mielina. Aceasta protejeaza nervii si ii ajuta sa transmita semnalele electrice ce controleaza miscarile, vorbirea si alte functii. Atunci cand mielina este distrusa, se formeaza cicatricile, iar mesajele nervoase nu sunt transmise corespunzator.
Cauzele sclerozei multiple raman un mister, insa apare mai frecvent in zonele cu mai putin soare si cercetatorii cred ca vitamina D („vitamina soarelui”) poate fi implicata. S-a descoperit o legatura intre deficitul de vitamina D si afectiunile autoimune, insa acest lucru este inca in studiu. Genetica are un rol important, de asemenea.
Scleroza multipla este de doua ori mai frecventa la femei decat la barbati, iar sansele de aparitie sunt cele mai mari intre 20 si 50 de ani.
Cum este diagnosticata scleroza multipla?
Pentru diagnostic si pentru a gasi cauzele si simptomele sclerozei multiple sunt necesare un istoric medical si un examen neurologic. Mai mult de 90% dintre persoanele cu scleroza multipla au cicatrici ale tesuturilor ce apar la o examinare RMN. De asemenea, se folosesc si teste pentru a observa activitatea electrica a nervilor. Testele de laborator pot evidentia alte afectiuni autoimune sau infectioase, precum HIV sau boala Lyme. Cercetatorii sugereaza ca aceasta boala este mai activa in lunile de vara. Caldura si umiditatea pot agrava temporar simptomele. Totodata, si temperaturile foarte reci si schimbarile de temperatura pot agrava simptomele.
Daca scleroza multipla afecteaza echilibrul, coordonarea sau musculatura, puteti compensa aceste lucruri. Terapia fizica va poate ajuta sa va intariti muschii si sa va efectuati activitatile mai usor. Terapia ocupationala va poate ajuta sa va mentineti coordonarea atunci cand va imbracati sau scrieti. Si daca intampinati probleme de vorbire sau la inghitire, un terapeut de discurs va poate ajuta.
Exercitiile fizice pot ameliora oboseala si alte simptome ale sclerozei multiple. Insa intensitatea mare a acestora le poate agrava. Cel mai bine este sa incepeti incet. Incercati sa exersati timp de 10 minute o data, apoi cresteti gradat intensitatea si durata. Inainte de a incepe, intrebati medicul despre ce tip de activitate si ce nivel de intensitate ar fi cel mai indicate. Unele dintre posibilitati includ aerobicul in apa, inotul, tai chi si yoga.
Dr. Roxana Mateescu
Medic rezident geriatrie si gerontologie
