Se estimeaza ca, in prezent, peste 50 de milioane de americani sufera de o afectiune alergica, fiind a sasea cauza de boala cronica in SUA. De exemplu, numarul cazurilor de astm bronsic s-a dublat in ultimii 20 de ani. Date similare au fost raportate si in Marea Britanie, Noua Zeelanda si Australia.

Factori declansatori
Exista multi factori care pot declansa o reactie alergica. Practic, aproape orice substanta din mediu poate fi trigger daca predispozitia exista (teren atopic).
Acestia pot intra in contact cu organismul uman pe mai multe cai:
Pe calea aerului, prin inhalare (polen, fum de tigara, acarieni din praful de casa, par de animale, spori de mucegai, poluare atmosferica etc.); Prin contact fizic, determinand o reactie alergica locala (latex, cosmetice, fibre sintetice, diferite metale - nichel, medicamente, veninuri de animale si insecte, aditivi alimentari etc.); Prin ingestie (medicamente, produse lactate, oua, peste, scoici, ciocolata, nuci, arahide, grau, ciuperci, soia etc.). Alergia poate aparea la orice varsta. Cel mai frecvent se dezvolta in copilarie, dar pot aparea simptome pentru prima data si la maturitate. De exemplu, astmul bronsic persista la adulti prin comparatie cu rinita alergica, a carei incidenta tinde sa scada cu varsta.

Cei mai frecventi 10 alergeni, indiferent de varsta, sunt reprezentati de: polen, par de animale, acarieni (praf), intepaturi de insecte, mucegai, alimente, latex, medicamente, parfum si gandaci.

Rinita alergica, cea mai comuna
Cele mai frecvente afectiuni alergice sunt reprezentate de: rinita alergica, astmul bronsic, conjunctivita alergica, eczema si urticaria.
Rinita alergica este cea mai frecventa boala alergica, prevalenta in Uniunea Europeana si Australia fiind de 35%, conform datelor raportate de European Community Respiratory Health Survey (ECRHS). Are incidenta in general sezonala, fiind declansata de polen. Rinita alergica permanenta este determinata de alergenii din casa: parul de animale, acarienii, sporii de mucegai etc. Simptomele sunt reprezentate de inflamarea mucoasei nazale in urma contactului cu alergenii inhalati. Tabloul clinic este dominat de: rinoree cu obstructie nazala (secretie nazala abundenta cu nas infundat), prurit nazal si stranut. Pot fi afectate si zonele adiacente: ochii, urechile, sinusurile, faringele si laringele.

25% sanse de a dezvolta astm bronsic pentru cei cu rinita alergica
Astmul bronsic are o incidenta de 9,4% la copii si 7,3% in populatia adulta, cu o usoara prevalenta a sexului feminin (8,5% fata de 7,1%). De asemenea, persoanele cu rinita alergica au cu 25% sanse mai mari de a dezvolta astm bronsic. Este o afectiune respiratorie ce apare ca urmare a inflamatiei cronice a cailor aeriene. Se manifesta prin spasmul reversibil (complet sau partial, cu sau fara tratament) al musculaturii netede de la nivel bronsic. Astmul este cel mai frecvent de tip alergic, dar nu mereu. Manifestarile clinice includ: dispnee, wheezing, tuse si senzatie de constrictie toracica. Criza de astm poate pune viata in pericol daca nu se intervine cu tratament corespunzator la timp.

Eczema alergica afecteaza 10-20% dintre copii
Conjunctivita alergica este o afectiune alergica relativ frecventa, afectand anual 20% din populatie. Principalul semn este inflamatia conjunctivei (membrana care inveleste globul ocular). Tabloul clinic este dominat de: roseata la nivelul ochilor, lacrimare abundenta, prurit ocular si inflamarea conjunctivei.
Eczema alergica sau dermatita atopica afecteaza intre 10 si 20% dintre copii si 1-3% dintre adulti. Este reprezentata de aparitia unei eruptii alergice care, de obicei, nu este determinata de contactul direct al pielii cu alergenul. Se asociaza cu rinita alergica sau astmul bronsic. Aproximativ 27% dintre copiii diagnosticati cu o alergie alimentara asociaza eczema sau urticarie.
Urticaria este o reactie alergica a organismului, exteriorizata la nivelul pielii (la orice nivel al corpului) sub forma de placi rosii, reliefate, pruriginoase si senzatie de arsura la nivelul pielii. Apare de obicei in urma ingestiei de alimente sau medicamente, dar poate aparea si la persoanele non-alergice.

Diagnostic si tratament
Diagnosticul afectiunilor alergice se stabileste pe baza anamnezei, tabloului si examenului clinic si, nu in ultimul rand, al rezultatului de la testele alergologice care au drept scop depistarea alergenului implicat.
Tratamentul antialergic este un tratament complex, care include terapie medicamentoasa (antihistaminicele, care se iau preventiv sau pentru a ameliora simptomele) si non-medicamentoasa, adica tratamentul igieno-dietetic ce consta in schimbarea stilului de viata, in principal evitarea alergenului, de exemplu, regim dietetic in cazul alergiilor alimentare cu suprimarea alimentului incriminat sau doar banuit.

Dr. Alin Popescu,
Specialist medicina sportiva
0743.145.843