Revista care te menține sănătos

Dicționar medicamente

Vimpat, comprimate

13 decembrie 2010
Share

Prezentare:

Comprimate cu 10 mg maleat de enalapril si 12,5 mg hidroclorotiazida; cutie 3 blist. 10 cpr.

Indicatii:

Tratamentul hipertensiunii arteriale in cazurile in care monoterapia cu un diuretic sau un IEC nu este suficienta. De asemenea este avantajos pentru inlocuirea biterapiei cu hidroclorotiazida si un IEC administrate separat.

Doze:

Administrare injectabila: adulti si copii: inj. intravenos 400-600 UI/kg/zi; varstnici: reducerea dozei la jumatate. Ext.: Se aplica de 1-3 ori pe zi cate 3-10 cm gel pe suprafata afectata, masand usor.

Contraindicatii:

Hipersensibilitate la enalapril sau alti IEC, la hidroclorotiazida si alte tiazide, la sulfonamide si la oricare din celelalte componente ale produsului. Edem angioneurotic provocat de un IEC in antecedente. Stenoza de artera renala bilaterala sau pe rinichi unic functional. IR/IH severa. Sarcina si alaptare.

Atentionari:

Nu este recomandabil ca prima treapta de tratament al hipertensiune arteriala . Se recomanda initierea trat. cu una din cele doua componente separat. inaintea inceperii trat. se evalueaza functia renala si hepatica. Datorita riscului hipertensiune arteriala marcate, se recomanda initierea tratamentului sub stricta supraveghere medicala. Dupa administreaza primei doze, pacientul va ramane culcat timp de 2 ore sub supravegherea medicului, pentru a evita eventualele fenomene hipotensive ortostatice. Prudenta la bolnavii cu ateroscleroza avansata, cardiopatie ischemica si insuficienta circulatorie cerebrala, deoarece scaderea brusca a TA poate precipita un accident vascular ischemic cerebral sau coronarian. La pacientii imunodeprimati sau cu boli autoimune (colagenoze) poate produce deprimarea functiei hematopoietice medulare. in aceste cazuri se recomanda monitorizarea hemogramei pe durata trat. Se recomanda prudenta la bolnavii cu antecedente de astm bronsic sau alte boli alergice si autoimune, deoarece exista iscul AGravarii/reactivarii acestora. administreaza IEC la bolnavii cu hipertensiune arteriala renovasculara impune prudenta, deoarece exista posibilitatea dezvoltarii IRA. La bolnavii cu IC sau cu depletie hidrosalina exista riscul hipertensiune arteriala marcate cu IRA. Prudenta la bolnavii dializati (risc de reactii anafilactoide). La varstnici se initieaza trat. cu doze mici, pentru a evita scaderea brusca a TA, acestea urmand a fi crescute treptat in functie de raspunsul terapeutic. inaintea unei interventii chirurgicale se recomanda intreruperea trat. in IR (cu clearance-ul creatininei peste 30 ml/min) se recomanda verificarea potasemiei si nivelului plasmatic al creatininei. in IH se recomanda prudenta, deoarece se poate precipita instalarea encefalopatiei portale. La bolnavii cu hiperparatiroidie se pot produce cresteri marcate ale calcemiei; in aceasta situatie se recomanda intreruperea trat. si evaluarea functiei paratiroidiene. La diabetici se recomanda controlul regulat al glicemiei si glicozuriei, eventual ajustarea dozelor de insulina sau de antidiabetice orale. La pacientii cu hiperuricemie se recomanda prudenta, deoarece diureticele tiazidice pot creste nivelul plasmatic al acidului uric. Tratamentul de lunga durata cu diuretice tiazidice poate favoriza dislipemia. Pacientii alergici la diuretice tiazidice, furosemid, sulfonamide antibacteriene sau sulfoniluree antidiabetice, pot prezenta reactivitate imunologica incrucisata. Se va evita asocierea enalaprilului cu diuretice antialdosteronice sau saruri de potasiu. Se impune prudenta in asocierea cu antidepresive triciclice si neuroleptice, diuretice saluretice, med. imunosupresoare. AINS, glucocorticoizii pot reduce efectul antihipertensiv al enalaprilului. Asocierea cu sarurile de litiu nu este recomandata; daca administreaza celor doua med. este absolut necesara, este obligatorie verificarea frecventa a litemiei si ajustarea dozelor. Hidroclorotiazida poate avea efect hiperglicemiant, de aceea folosirea la diabetici trebuie evitata sau obliga a controlul glicemiei si ajustarea dozelor de antidiabetice. in caz de hipokaliemie (produsa de hidroclorotiazida) se vor evita med. care prelungesc intervalul Q-T si prezinta risc de torsada varfurilor (chinidina, disopiramida, sotalol, amiodarona, eritromicina, vincamina, terfenadina, astemizol etc.). Prudenta in cazul asocierii cu: corticoizi sistemici, tetracosactid, purgative in doze mari, digitalice, metformina, produse iodate de contrast (hipokaliemia creste riscul de IRA).

Reactii adverse:

Relativ frecvent ameteli, cefalee, oboseala si tuse; crampe musculare, greata, hipertensiune arteriala ortostatica, impotenta, diaree; dureri toracice, palpitatii, tahicardie, flatulenta, uscaciunea gurii, insomnii sau somnolenta, vertij, prurit, rash cutanat, parestezii, dispnee, guta, lombalgii, artralgii, tinitus, infectii urinare; edem angioneurotic, cresteri usoare a ureei si creatininei serice.