Ginecologie

Incontinenta urinara la femei

miercuri, 28 martie 2007
Share

Incontinenta urinara este o problema medicala ce afecteaza în special populatia varstnica si consta în pierderea involuntara (necontrolata) de urina. Statisticile efectuate în S.U.A. au aratat ca peste 25 milioane de americani au incontinenta urinara. Frecventa la femei este de doua ori mai mare decat la barbati, 30% din femeile peste 80 ani fiind diagnosticate cu incontinenta urinara.

La femeile cu obezitate surplusul de greutate exercita o presiune crescuta asupra vezicii urinare si musculaturii invecinate, ceea ce duce la diminuarea in timp a tonusului muscular si, implicit, la pierderea de urina in timpul efortului fizic, tuse, stranut, etc. Totodata, fumatul, prin tusea cronica ce o provoaca, accentueaza incontinenta urinara.

Cauzele incontinentei urinare la femei

In cele mai multe cazuri incontinenta urinara este determinata de:

  • scaderea concentratiei de hormoni estrogeni ce apare dupa instalarea menopauzei;
  • boli neurologice (boala Parkinson, accidente vasculare cerebrale, tumori cerebrale, afectiuni ale maduvei spinarii);
  • afectiuni care produc obstructie la nivelul tractului urinar (litiaza renala, tumori);
  • cancerul de vezica urinara;
  • interventii chirurgicale ginecologice.

Incontinenta urinara afecteaza calitatea vietii si restrictioneaza activitatile zilnice. Aceasta afectiune poate determina, totodata, izolarea sociala si poate ascunde boli grave (afectiuni neurologice, cancer).

Factori declansatori ai incontinentei urinare

  • Factorii ce pot declansa sau agrava incontinenta urinara sunt:
  • excesiv de alcool care accentueaza diureza si poate diminua capacitatea de a simti necesitatea de urinare;
  • consumul de lichide intr-un timp foarte scurt;
  • cafeaua prin accentuarea diurezei;
  • anumite medicamente: diuretice (Furosemid), sedative (Diazepam), blocantele de calciu (Nifedipin), antihipertensive care produc tuse (Captopril);
  • infectia urinara prin iritarea vezicii urinare si a uretrei;
  • constipatia (fecalomul produce incontinenta urinara prin stimularea unor terminatii nervoase).

Discutia medicului cu pacientul, examenul clinic, consultul urologic si cel ginecologic orienteaza asupra cauzei incontinentei urinare.

Semnale de alarma in caz de incontinenta urinara

Trebuie sa va prezentati imediat la medicul specialist urolog daca prezentati unul din urmatoarele simptome:

  • pierdeti urina in timpul eforturilor fizice sau in urma stresului, prin scaderea tonusului musculaturii vezicii urinare si uretrei;
  • aveti senzatia imperioasa de a urina imediat dupa emisia de urina (apare prin modificari de contractie si relaxare a musculaturii vezicii urinare si a zonei invecinate acesteia, insotind afectiuni neurologice);
  • sunteti in imposibilitatea e a va goli suficient vezica urinara dupa mictiune cu pierderi permanente de urina (incontinenta urinara prin supraplin).
  • Aveti senzatia de mictiune, dar cand urinati jetul urinar este foarte slab si ramane senzatia de vezica plina.

Aceste simptome pot aparea in boli neurologice (compresia maduvei spinarii), boli cronice (neuropatia din diabetul zaharat), dupa administrarea de medicamente care produc retentia urinei (opioide, unele sedative etc.). eliminati urina pe alte cai decat cea normala (de exemplu prin vagin, daca exista o comunicare intre uretra si vagin). Pacientii cu incontinenta urinara vor evita consumul de lichide seara, de alcool, cafea si medicamentele ce pot accentua simptomele. Acestia vor fi educati in sensul crearii unui program strict de evacuare a vezicii urinare (initial la 10 minute, apoi la 20 minute, ideal fiind sa ajunga la 2-4 ore).

Tratament individualizat pentru pacientii cu incontinenta urinara

Tratamentul este individualizat si se adreseaza cauzei. Astfel, daca incontinenta urinara este cauzata de stres se recomanda efectuarea exercitiilor de tonifiere a musculaturii care controleaza vezica urinara (exercitiile Kegel). Acestea se efectueaza de 3-4 ori pe zi.

Medicamentele pot fi utile in anumite tipuri de incontinenta urinara. Se utilizeaza terapia estrogenica, anticolinergice (oxybutin) sau antibiotice in cazul unei infectii urinare.
Tehnicile chirurgicale sunt numeroase (peste 200) si se adreseaza musculaturii pelviene si nervilor care controleaza contractia vezicii urinare si a planseului pelvin.

Pentru pacientii la care tratamentul medical sau chirurgical nu a eliminat in totalitate incontinenta urinara se pot folosi materiale absorbante sau catetere (sonde) cu ajutorul carora vezica urinara este golita de cateva ori pe zi.

Desi de cele mai multe ori incontinenta urinara nu poate fi prevenita, respectarea unor reguli poate intarzia aparitia incontinentei urinare:
mentinerea greutatii corporale in limite normale; evitarea excesului de alcool, cafea, alimente iritante; evitarea constipatiei; practicarea cu regularitate a exercitiilor

 

Kegel. Dr. Marilena Constantin
Medic primar medicina generala
Centrul de Diagnostic si Tratament ,,Dr. V. Babes’’

Nota pentru articolul «Incontinenta urinara la femei»:4.33/ 5 (3 voturi)
tonica
2007-03-28T10:03:17+00:00
Mentine-te
sanatos
in fiecare luna
catena