Amigdalele şi vegetaţiile adenoide sunt două structuri ale sistemului imunitar, ce joacă un rol important în protejarea organismului împotriva infecțiilor, dar care pot deveni la rândul lor sursă de disconfort și complicații atunci când se inflamează.
Inflamația amigdalelor poartă denumirea de amigdalită sau angină, iar inflamația țesutului adenoidian se numește adenoidită. Amigdalele sunt organe pereche, de formă ovală, situate în partea posterioară a gâtului de o parte și de alta a „omușorului“. Vegetațiile adenoide, cunoscute popular și sub denumirea de „polipi”, sunt structuri limfoide asemănătoare amigdalelor, situate în spatele nasului, în zona numită rinofaringe. Adenoidita este mai frecventă la copii și poate apărea izolat sau se poate asocia anginei. Inflamația amigdalelor și a vegetațiilor adenoide se produce din cauza infecțiilor virale și bacteriene; a alergiilor şi a expunerii la poluanți și substanțe iritante.
Cum se manifestă amigdalita şi adenoidita
Principalele simptome ale amigdalitei sunt:
- durere de gât: durere la înghițire, uneori atât de intensă încât bolnavul poate refuza să mănânce sau să bea (mai ales în cazul copiilor);
- otalgie (durere auriculară): durerea de la nivelul amigdalei inflamate poate iradia la nivelul urechii, în absența otitei;
- gât roșu și inflamat: amigdalele pot deveni umflate și pot prezenta o colorație roșie sau pot fi acoperite de puroi;
- febră: în special la copii;
- durere de cap și stare generală de rău.
Adenoidita se manifestă prin:
- congestie nazală: nas înfundat;
- respirația zgomotoasă, sforăit, somn agitat;
- infecții respiratorii frecvente.
Posibile complicații
În cazul amigdalitelor supurative, posibilele complicații sunt: obstrucția căilor aeriene; flegmonul periamigdalian; abcesul difuz al gâtului și amigdalita cronică hipertrofică. Iar în cazul amigdalitelor non-supurative (doar în cazul amigdalitelor cu streptococ beta-hemolitic de grup A), febră cu erupție cutanată (febra Scarlet); febră reumatoidă acută și afectarea rinichilor (glomeruronefrită post-streptococică).
Complicațiile care apar în adenoidite sunt otite medii; rino-sinuzite și infecții descendente ale căilor respiratorii inferioare (bronșite, pneumonii).
Diagnosticare
Pentru diagnostic este necesar un consult ORL în cadrul căruia se realizează un examen fizic, cu inspecția cavității orale și a faringelui, respectiv a foselor nazale. Suplimentar pot fi necesare analize de sânge, exudat faringian (atunci când se suspectează o infecție bacteriană) sau endoscopie nazală.
Când se operează amigdalele și vegetaţiile adenoide (polipii)?
Tratamentul amigalitelor și adenoiditelor poate include:
- terapie medicamentoasă: medicamentele antipiretice și analgezice pot fi prescrise pentru a ameliora febra și durerea asociate inflamației. În cazurile infecției bacteriene, pot fi necesare și antibiotice.
- tratament simptomatic: măsuri cum ar fi gargara cu soluții antiseptice, hidratarea adecvată și odihna pot ajuta la ameliorarea simptomelor.
- decongestionante nazale;
- adenoidectomia și amigdalectomia: în cazurile severe sau recurente, poate fi necesară îndepărtarea chirurgicală a amigdalelor sau a vegetațiilor adenoide.
