Gastropareza (staza gastrică) este o boală care afectează mișcările normale spontane ale mușchilor de la nivelul stomacului. Contracțiile musculare propagă alimentele de-a lungul tractului digestiv. Însă, în gastropareză, aceste mișcări sunt încetinite sau chiar oprite, impidicand golirea stomacului în mod eficient.
Gastropareza, cauze
Nu se știe exact ce cauzează gastropareza. Însă, în multe cazuri, se pare că este provocată de lezarea unui nerv (nervul vag), ce controlează mușchii stomacului. Acest nerv ține sub control procesele complexe ale tractului digestiv, inclusiv semnalizarea contracției musculare și propagarea alimentelor în intestinul subțire. Acest lucru poate lungi stagnarea alimentelor în stomac, în loc să ajungă în intestin pentru a fi digerate.
Lezarea nervului vag poate avea mai multe cauze, precum diabetul sau unele intervenții chirurgicale la nivelul stomacului sau al intestinului subțire.
Deși cele mai multe cazuri de gastropareză au o cauză necunoscută (idiopatică), există multe situații în care această este cauzată de diabetul instalat de ceva timp.
Dacă nu este ținută sub control, gastropareza poate duce la apariția următoarelor:
- deshidratare severă din cauza vărsăturilor persistente
- dificultate de a ține sub control nivelul zahărului din sânge, în cazul persoanelor cu diabet
- formarea unor „smocuri” de alimente nedigerate, ce pot duce la greață, vărsături sau obstrucție
- malnutriție, cauzată de absorbția deficitară a nutrienților sau ingestia unei cantități insuficiente de calorii
- efecte adverse cauzate de interacțiunea medicamentoasă (tratamentele pot implică, de multe ori, administrarea de medicamente diferite pentru a trata diverse simptome – greață, durere, hipoglicemie).
Factori de risc pentru gastropareză
Factorii care pot crește riscul de gastropareza includ:
- diabetul
- intervențiile chirurgicale la nivelul abdomenului sau al esofagului
- infecțiile
- unele medicamente (narcoticele)
- sclerodermia (o boală a țesutului conjunctiv)
- unele boli neurologice, precum boala Parkinson sau scleroza multiplă
- hipotiroidia (secreția insuficientă a hormonilor tiroidieni)
- sexul feminin
Hipotiroidismul si riscul cardiovascular
Gastropareza, simptome
Semnele și simptomele includ:
- vărsăturile;
- greață;
- senzația de sațietate imediat după ce ați luat câteva înghițituri de mâncare;
- vărsarea alimentelor nedigerate consumate cu câteva ore în urmă;
- refluxul de acid din stomac;
- durerea abdominală și balonarea;
- fluctuațiile nivelului zahărului din sânge;
- diminuarea apetitului;
- scăderea în greutate și malnutriția.
În unele cazuri, unele persoane pot să nu aibă semne și simptome vizibile. Este indicat să mergeți la medic dacă aveți aceste simptome sau dacă acestea se agravează.
Cum se stabilește diagnosticul de gastropareză
Pentru a diagnostica gastropareza, medicul vă va pune o serie de întrebări legate de istoricul medical personal și de simptomele pe care le aveți. De asemenea, acesta va efectua un examen fizic, alături de investigații de imagistică.
Medicii folosesc o serie de investigații care pot ghida către diagnosticul de gastropareză și elimină, în același timp, afecțiunile care prezintă simptome similare. Aceste investigații includ:
- radiografia cu bariu. Această metodă presupune ingerarea unui lichid (bariu), ce acoperă esofagul, stomacul și intestinul subțire. Imaginea astfel conturată este evidențiată cu ajutorul razelor X.
- studiul golirii gastrice. Acesta este cel mai important test care ajută la diagnosticul de gastropareză. Presupune ingestia de anumite alimente ușoare ce conțin o cantitate mică de material radioactiv. Apoi, este plasat la nivelul abdomenului un aparat pentru a monitoriza rata cu care alimentele sunt eliminate din stomac. Înainte de efectuare, este indicat să opriți administrarea oricărui medicament care vă poate încetini golirea gastrică. Dacă nu știți care sunt acestea, întrebați medicul.
- endoscopia digestivă superioară. Această investigație este folosită pentru a examina sistemul digestiv superior (esofag, stomac, prima porțiune a intestinului subțire), prin intermediul unei camere de filmat atașată unui tub îngust și flexibil. Însă, endoscopia digestivă superioară poate diagnostica și alte afecțiuni cu simptome similare de gastropareză, precum ulcerul peptic sau stenoza pilorica.
- ecografia. Aceasta folosește ultrasunete de înaltă frecvență pentru a produce imagini cu structurile din corp. Ecografia abdominală poate identifica dacă problemele de la nivelul vezicii biliare sau al rinichilor pot cauza apariția acestor simptome.
Gastropareza, tratament
Tratamentul pentru gastropareză începe cu identificarea și tratarea problemei de bază. Tratamentul acestei afecțiuni include:
- schimbarea dietei. Menținerea unei diete adecvate este cheia pentru tratarea gastroparezei. Este important să identificați alimentele care sunt mai ușor de digerat. Un nutriționist vă poate ajuta. Mai mult, este indicat ca, în loc să mâncați trei mese pe zi, să alegeți șase mese pe zi. În acest mod, cantitatea de alimente din stomac va fi mai mică și nu veți simți senzația de sățietate, iar alimentele vor fi digerate mai repede. Alt factor important este consistența alimentelor: lichidele și alimentele semisolide sunt de preferat. De asemenea, este indicat sa evitați consumul de alimente bogate în grăsimi (ce pot încetini digestia) și fibre (fiind dificil de digerat). Există mai multe sfaturi legate de alimentație prin care puteți ține sub control gastropareza, precum:
- Mestecați îndelung și corect alimentele;
- Alegeți fructele și legumele gătite, în locul celor proaspete;
- Evitați fructele și legumele bogate în fibre, precum broccoli;
- Optați pentru supe și piureuri;
- Hidratați-vă corespunzător, cu minimum 2 litri de apă pe zi;
- Faceți exerciții ușoare după masă, și o mică plimbare este bine-venită;
- Renunțați la fumat;
- Evitați consumul de băuturi carbogazoase;
- Evitați întinsul în pat după masă;
- Suplimentati dieta cu multivitamine.
- medicamentele care stimulează mușchii stomacului. Acestea includ metoclopramidul și eritromicina. Metoclopramidul are o serie de efecte adverse, la fel și eritromicina. Aceasta din urmă își poate pierde efectul de-a lungul timpului sau poate cauza diaree;
- medicamentele care controlează greața și vărsăturile. Există unele medicamente care pot ameliora greața și vărsăturile, precum ondansetron sau prochlorperazina;
- tratamentul chirurgical. Unele persoane cu gastropareză pot să nu tolereze anumite alimente sau lichide. În această situație, medicul poate recomanda montarea unui tub la nivelul intestinului subțire care permite nutriția. Tuburile care permit alimentarea se montează de la nivelul nasului sau al gurii, dar și direct în intestinul subțire, prin piele. De cele mai multe ori, acestea sunt temporare și sunt folosite doar dacă gastropareza este severă sau dacă nivelul zahărului din sânge nu poate fi controlat prin altă metodă. Unele persoane pot necesita nutriție parenterală (pe cale venoasă), tot prin intermediul unui tub special;
- renunțarea la fumat. Simptomele gastroparezei se pot îmbunătăți semnificativ dacă renunțati la fumat;
- scăderea în greutate. Dacă suferiți de obezitate, eliminarea kilogramelor în plus vă poate ajuta să ameliorați această afecțiune;
- acupunctura.Unele metode alternative de tratament pot fi de folos în unele cazuri de gastropareză. Acupunctura implică inserarea unor ace fine la nivelul pielii.
Este indicat să mergeți la medic imediat dacă observați unul sau mai multe semne de gastroparez ă . Cel mai indicat este medicul gastroenterolog, dar și medicul nutriționist vă poate ajuta să adoptați o dietă potrivit ă .
Metode prin care poate fi prevenită gastropareza
Există mai mulți factori care pot afecta sănătatea. Unii pot fi controlați, alții nu. Dacă aveți gastropareză, nu este ușor să faceți alegeri sănătoase pentru a împiedica exacerbarea simptomelor, însă puteți apela cu încredere la un nutriționist. Acest lucru vă poate îmbunătăți calitatea vieții. Pentru a preveni și ține sub control gastropareza, este indicat să:
- discutați cu un nutriționist pentru a vă alcătui un plan alimentar ce trebuie urmat întocmai. De asemenea, acesta vă poate îndruma cum să mențineți o dietă echilibrată, fără a pierde din nutrienții necesari funcționarii sănătoase a organismului.
- mâncați frecvent mese mici, sărace în grăsimi și fibre. Grăsimile, fibrele și mesele copioase pot întârzia golirea stomacului și, în consecință, agrava simptomele.
- mențineți-vă hidratat zilnic. Consumați cel puțin 2 litri de lichide pe zi (apă, ceaiuri, supe), iar dacă faceți exerciții fizice intense sau transpirați în exces, asigurați-vă că aportul de lichide este mai mare.
- înainte de a suferi o intervenție chirurgicală, întrebați medicul în legătură cu riscurile implicate, alături de beneficii. De asemenea, întrebați și dacă există alternative.
- fiți atenți la interacțiunile medicamentoase și, mai ales, trebuie să știți cum să procedați dacă aveți efecte adverse.
- evitați alcoolul și fumatul. Aceste două obiceiuri pot duce la încetinirea golirii gastrice.
- faceți exerciții fizice cât de des puteți. Sunt benefice pentru intreag organismul. În cazul gastroparezei, pot întreține contracțiile musculaturii stomacului și favoriza digestia.
Dacă ați fost deja diagnosticat cu gastropareză, este indicat să știți cum să țineți la distanță exacerbarile. Chiar dacă nu există un tratament concret, simptomele de gastropareză pot fi ținute sub control și ameliorate. Din cauza privării de anumite alimente, există riscul de malnutriție. Discutați cu medicul în legătură cu dieta ce trebuie urmată, pentru a reuși să aveți o calitate a vieții mai bună.
