Anxietatea nu se rezolvă printr-o schimbare de meniu, dar ceea ce mâncăm poate influența felul în care organismul răspunde la stres. Anumiți nutrienți contribuie la funcționarea sistemului nervos, la producerea neurotransmițătorilor și la menținerea unui nivel stabil al energiei. De aceea, atunci când vorbim despre alimente care combat anxietatea, ne referim la alimente care pot susține sănătatea mintală și pot completa măsurile recomandate pentru gestionarea anxietății, nu la un tratament în sine.
Care este legătura dintre alimentație și anxietate?
Creierul are nevoie permanent de energie și nutrienți pentru a funcționa corespunzător. Vitaminele din complexul B, magneziul, fierul, zincul și acizii grași omega-3 participă la procese importante pentru activitatea sistemului nervos.
Alimentația influențează și microbiota intestinală, ansamblul microorganismelor care trăiesc în intestin. Prin intermediul axei intestin–creier, sistemul digestiv și sistemul nervos comunică permanent, inclusiv prin mecanisme nervoase, hormonale și imunitare.
Cercetările sugerează că o alimentație bogată în legume, fructe, cereale integrale, pește și grăsimi nesaturate este asociată cu o sănătate mintală mai bună. Totuși, nu s-a demonstrat că un anumit aliment poate preveni sau trata singur o tulburare de anxietate.
10 alimente care combat anxietatea și susțin sistemul nervos
1. Peștele gras – pentru sănătatea creierului
Somonul, sardinele, macroul și heringul se numără printre alimentele care combat anxietatea prin aportul de nutrienți importanți pentru funcționarea creierului. Sunt bogate în acizi grași omega-3, în special EPA și DHA, care intră în structura membranelor celulelor nervoase și participă la procesele de comunicare dintre neuroni.
Acizii grași omega-3 sunt studiați și pentru rolul lor în reglarea inflamației, un mecanism cercetat în legătură cu sănătatea mintală. Unele studii privind suplimentele cu omega-3 au raportat ameliorări ale simptomelor de anxietate, deși rezultatele nu sunt uniforme.
Două porții de pește pe săptămână, dintre care cel puțin una de pește gras, reprezintă o alegere bună pentru sănătatea generală.

2. Nucile și semințele – pentru funcționarea sistemului nervos
Migdalele, nucile, semințele de dovleac, de in și de chia aduc în alimentație magneziu, grăsimi sănătoase și fibre.
Magneziul contribuie la funcționarea normală a sistemului nervos și a mușchilor. Este implicat în reglarea excitabilității neuronale, iar un aport insuficient poate afecta funcționarea organismului.
Nucile și semințele sunt utile și pentru aportul de grăsimi nesaturate. Semințele de in și chia, de exemplu, furnizează acid alfa-linolenic (ALA), un tip de omega-3 de origine vegetală.
Dintre alimentele care combat anxietatea, nucile și semințele sunt printre cele mai ușor de inclus în meniul zilnic: o mână mică de nuci sau semințe, consumate ca gustare ori adăugate în salate, iaurt sau terci de ovăz.
3. Iaurtul și chefirul – pentru legătura dintre intestin și creier
Intestinul și creierul comunică permanent prin intermediul axei intestin–creier. Microorganismele care alcătuiesc microbiota intestinală participă la procese metabolice și imunitare care pot influența această comunicare.
Iaurtul cu culturi vii și chefirul furnizează microorganisme vii, care pot interacționa cu microbiota intestinală. Efectele asupra sănătății depind însă de microorganismele prezente și de caracteristicile produsului.
Produsele lactate fermentate se numără printre alimentele care combat anxietatea prin susținerea sănătății intestinale și pot fi incluse într-un meniu variat. Alegeți iaurt simplu sau chefir, preferabil fără zahăr adăugat. Le puteți combina cu fructe, fulgi de ovăz sau semințe.

4. Ouăle – pentru neurotransmițători și memorie
Ouăle furnizează proteine de calitate, vitamina B12 și colină, nutrienți importanți pentru funcționarea sistemului nervos.
Vitamina B12 contribuie la menținerea sănătății nervilor, iar colina este necesară pentru producerea acetilcolinei, un neurotransmițător implicat în memorie, atenție și controlul muscular.
Ouăle pot contribui și la sațietate, mai ales când sunt consumate împreună cu legume și cereale integrale. Consumați-le fierte, poșate sau sub formă de omletă cu spanac, ciuperci ori alte legume.
5. Legumele cu frunze verzi – pentru aportul de folat și magneziu
Spanacul, salata verde, rucola și alte legume cu frunze verzi furnizează folat (vitamina B9), magneziu și antioxidanți.
Folatul participă la procesele de sinteză și metabolizare a unor compuși necesari funcționării sistemului nervos. Magneziul contribuie, la rândul său, la transmiterea impulsurilor nervoase.
Legumele verzi oferă și fibre, importante pentru sănătatea intestinală. De aceea, au un loc bine meritat într-o alimentație care urmărește susținerea echilibrului fizic și emoțional. În salate, supe, garnituri sau omlete, alternarea legumelor crude cu cele preparate termic ajută la diversificarea meniului.

6. Ovăzul și cerealele integrale – pentru energie constantă
Ovăzul, hrișca, orezul brun și pâinea integrală furnizează carbohidrați complecși, fibre și vitamine din complexul B.
Fibrele încetinesc absorbția carbohidraților și pot contribui la un răspuns glicemic mai gradual. Acest lucru este util, deoarece, în anumite situații, scăderea excesivă a glicemiei poate provoca tremur, transpirații, palpitații și neliniște – manifestări care pot semăna cu simptomele anxietății.
Cerealele integrale sunt, astfel, o componentă importantă a unui meniu echilibrat, mai ales când sunt combinate cu proteine și grăsimi sănătoase. Pot fi incluse ușor în meniul zilnic: terci de ovăz cu iaurt și fructe la micul dejun, orez brun la prânz sau pâine integrală alături de ouă și legume.
7. Fructele de pădure – pentru protecția celulelor
Afinele, murele, zmeura și căpșunile conțin vitamina C și polifenoli, compuși cu proprietăți antioxidante.
Antioxidanții contribuie la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ. Relația dintre stresul oxidativ, inflamație și tulburările de anxietate reprezintă un domeniu activ de cercetare.
Fructele de pădure furnizează și fibre, care susțin sănătatea digestivă. Pot fi consumate inclusiv congelate, o variantă practică în afara sezonului.
Consumați-le ca gustare, în iaurt sau alături de fulgi de ovăz, fără a fi nevoie să adăugați zahăr.

8. Leguminoasele – pentru nutrienți și sănătatea intestinală
Lintea, năutul, fasolea și mazărea furnizează proteine vegetale, fier, magneziu, folat și fibre.
Fibrele din leguminoase reprezintă substrat pentru anumite bacterii intestinale, care produc, prin fermentație, acizi grași cu lanț scurt. Acești compuși au roluri importante în sănătatea intestinală și sunt studiați pentru posibilele influențe asupra axei intestin–creier.
Leguminoasele contribuie și la menținerea sațietății, ceea ce le face utile în organizarea unor mese regulate.
Sub formă de supe, tocănițe, hummus sau salate cu legume proaspete, leguminoasele își găsesc ușor locul în meniul celor care caută alimente care combat anxietatea.
9. Bananele – pentru vitamina B6 și energie
Bananele sunt o sursă de vitamina B6, nutrient implicat în sinteza unor neurotransmițători, printre care serotonina și GABA. Aceștia participă la reglarea activității sistemului nervos.
Bananele furnizează și carbohidrați, fibre și potasiu, fiind o gustare practică între mese.
Dintre alimentele care combat anxietatea prin susținerea funcționării organismului, bananele sunt ușor de inclus în alimentație, fără preparare.
Cum le consumați: simple sau împreună cu iaurt, unt de arahide fără zahăr adăugat ori câteva nuci.

10. Ciocolata neagră – pentru polifenolii din cacao
Ciocolata neagră, în special cea cu un conținut ridicat de cacao, furnizează polifenoli, magneziu și alte substanțe bioactive.
Unele studii au investigat relația dintre consumul de cacao, răspunsul la stres și dispoziție. Rezultatele sunt interesante, dar încă insuficiente pentru a stabili un efect clar asupra anxietății.
Ciocolata neagră conține și cofeină, precum și teobromină, substanțe cu efect stimulant. Persoanele sensibile la acestea ar trebui să fie atente la cantitate, mai ales seara. Poate fi consumată ocazional, în porții mici, preferabil în prima parte a zilei, dacă observați că vă afectează somnul.
Ce alimente și băuturi pot accentua simptomele anxietății
Pe lângă alegerea unor alimente care combat anxietatea prin susținerea sănătății generale, merită acordată atenție și produselor care pot agrava anumite simptome.
Cafeaua și băuturile energizante. Cofeina poate provoca nervozitate, palpitații și dificultăți de adormire, mai ales în cantități mari sau la persoanele sensibile. Reducerea consumului poate fi utilă atunci când simptomele se accentuează după cafea.
Alcoolul. Deși poate produce inițial o senzație de relaxare, alcoolul perturbă somnul și poate agrava ulterior anxietatea. Nu este recomandat ca metodă de gestionare a stresului.
Dulciurile și băuturile cu mult zahăr. Consumul frecvent poate favoriza fluctuațiile glicemiei, care, la unele persoane, pot accentua senzația de neliniște, iritabilitatea sau oboseala. În plus, o alimentație bogată în zahăr poate reduce aportul de nutrienți importanți pentru buna funcționare a sistemului nervos, dacă dulciurile înlocuiesc alimentele nutritive.
Produsele ultraprocesate. O alimentație dominată de produse cu valoare nutritivă redusă poate avea o calitate globală mai slabă. Studiile au identificat asocieri între anumite tipare alimentare și simptome psihologice, fără a demonstra întotdeauna o relație cauzală.
Alimente care combat anxietatea: concluzie
Alimentele care combat anxietatea trebuie privite, așadar, ca parte a unui stil de viață care sprijină echilibrul organismului. O alimentație variată, somnul suficient, activitatea fizică și sprijinul psihologic pot contribui împreună la o gestionare mai bună a stresului. Niciun aliment nu oferă o soluție imediată, dar obiceiurile sănătoase, menținute în timp, pot face diferența.
Foto: shutterstock.com







