Odată cu încălzirea vremii, apare și pericolul căpușelor. Există zeci de tipuri de căpușe care transmit boli ce pot pune în pericol sănătatea oamenii, nu doar pe cea a animalelor. Este important să știm unde trăiesc și cum le putem recunoaște pentru a ne feri de ele.
Se știe despre căpușe că devin active în sezonul cald, imediat ce plantele prind din nou viață, din primăvară și până ce vara se instalează din plin. Însă rămân un pericol chiar și toamna, în lunile septembrie-noiembrie, când au o activitate mai puțin intensă, ce-i drept.
În timp ce boala Lyme este cea pe care cei mai mulți o asociază automat cu o căpușă, iată că există o mulțime de alte boli pe care acestea le pot transmite, după cum atrag atenția specialiștii.
Ca să evităm pe cât posibil să confundăm alte mici insecte cu niște căpușe, e bine să știm că, în general, acestea au doar două segmente ale corpului: un cap și un abdomen. Cât despre căpușele larve – pui, ele vor avea șase picioare, în timp ce căpușele adulte – opt picioare.
Căpușa cu picioare negre sau căpușa bolii Lyme
Cel mai temut tip de căpușă – din familia ixodidelor – este căpușa neagră, cunoscută și drept căpușa căprioarei sau căpușa bolii Lyme.
Ea transmite două bacterii care provoacă boala Lyme – Borrelia burgdorferi și B. mayonii. Însă este responsabilă și pentru alte infecții ce sunt însoțite frecvent de simptome precum febră, frisoane, dureri de cap și dureri musculare. Tot acest tip de căpușă transmite virusul Powassan.
Căpușele cu picioare negre – după cum se și recunosc ușor – se întâlnesc cel mai des în regiunile nord-estice și central-vestice ale Statelor Unite ale Americii, de-a lungul coastei Pacificului, în special în nordul Californiei.
Căpușa de lemn sau căpușa de câine
Căpușa de câine, cunoscută si sub denumirea de „căpușa de lemn”, este întâlnită peste tot în lume. Acestea se pot „instala” foarte ușor în orice „casă” pentru că este o specie rezistentă la condițiile uscate din interior.
Cu o populația densă în România, poate fi întâlnită de la zona de Dunăre și până în cele mai nordice puncte ale României, la șes sau deal, dar și în regiunile montane, la peste 1.600 m.
Căpușa de câine se recunoaște după corpul maro roșcat și forma mai alungită, în comparație cu celelalte tipuri de căpușe.
Ea transmite cel mai des afecțiuni precum febra Rocky Mountain și tularemia, ce se manifestă prin dureri de cap, febră bruscă, tuse uscată, dar și tulburări gastrice. Totodată, poate transmite și virusul encefalitic -TBEV, Tick Borne Encephalitis Virus, responsabil pentru Encefalita sau meningoencefalita.
Ce să faceţi în cazul unei muşcături de căpuşă
Căpușa stelară singuratică
Căpușa stelară singuratică este, probabil, cea mai ușor de identificat căpușă dintre toate celelalte. Are culoarea maro arămiu și un punct alb viu pe spate.
Este frecvent întâlnită în mai multe regiuni din Statele Unite ale Americii, dar și în Mexic. Așadar, atenție celor care ajung în vacanță în aceste zone!
Specialiștii spun că mușcătura ei nu se simte, trec și până la 6 zile până a-și face simțită prezența. Însă de reținut că această căpușa provoacă alergie la carne roșie pe viață celor ce i-au căzut victime.
Alergia se instalează chiar la câteva ore după ce a avut loc mușcătura. În același timp, pot apărea frisoane, vărsături, scăderi ale presiunii arteriale.
Mai este cunoscută și drept căpușa cu trei gazde. Mai exact, larva părăsește prima gazdă, se atașează la o a doua gazdă până atinge stadiul de nimfă, apoi la o a treia gazdă, ca adult.
Se știe despre acest tip de căpușă că poate transmite la om afecțiuni precum tularemie sau ehrlichioza, boală infecțioasă cu simptome asemănătoare gripei.
Remedii pentru muşcăturile şi înţepăturile de insecte
Căpușele Argasidae sau căpușele moi
Căpușele moi – Argasidaese prind de gazdă și se hrănesc fără să dea nicio durere pentru mai puțin de 30 de minute. Se regăsesc în zonele tipice cu iarbă sau în locuri cu vizuini de rozătoare. Oamenii s-ar putea pricopsi cu ele după o excursie în natură.
Acest tip de căpușă se recunoaște după forma sa ovală, cu capul ascuns, în comparație cu căpușele tari mai sus enumerate. După ce se hrănesc, capătă un aspect umflat, de culoarea asemănătoare pielii.
Ca risc de boală, ar putea transmite febră recidivantă transmisă de căpușe – TBRF.
