Dictionar medical

Supravegherea medicala prenatala (sarcina)

luni, 13 decembrie 2010
Share

Supravegherea medicala a sarcinii este facuta de catre un ginecolog sau de catre o moasa, in cabinet sau intr-o maternitate. Ea consta intr-o serie de examene medicale, intre care unele sunt obligatorii.

Primul examen prenatal – Examenul clinic complet cuprinde un examen cardiovascular si pulmonar, un examen al sanilor si un examen ginecologie (uter, ovare), precum si un frotiu de depistare daca frotiul precedent dateaza de mai mult de un an. Medicul cere examene complementare: determinarea grupurilor sangvine ale parintilor, depistarea rubeolei, sifilisului, toxoplasmozei, drepanocitozei (pentru africani) si talasemiei (pentru femeile asiatice sau din Orientul Mijlociu). Medicul propune, de asemenea, cercetarea seropozitivitatii in virusul SIDA. Cercetarea proteinuriei, pentru a detecta o atingere renala, si a glicozuriei, pentru a depista un diabet, este efectuata lunar. Numaratoarea formulei sangvine este obligatorie in a 6-a luna de sarcina. Aceste examene permit sa se deceleze sarcinile cu risc si sa se prevada, daca este necesar, o consultatie specializata. Aceasta poate conduce la a avea in vedere un serclaj al colului daca acesta este deschis, o cercetare genetica atunci cand familia prezinta o boala ereditara, si la a propune o amniocenteza pentru detectarea unei anomalii cromozomice atunci cand femeia este trecuta de 38 de ani.

Consultatiile urmatoare – Acestea urmeaza din luna in luna atunci cand sarcina se desfasoara normal. Masuratorile inaltimii uterine sunt notate pe o curba, sunt urmarite dezvoltarea si vitalitatea fatului. Ritmul cardiac fetal, perceput initial la ecografie, apoi la auscultatie, este in mod normal regulat (de la 120 la 160 pulsatii pe minut). Greutatea corporala a femeii este notata, iar presiunea arteriala este masurata (cea normala nu trebuie sa depaseasca 13/8). Prin tuseu vaginal se exploreaza colul uterin.
Unele examene sangvine sunt repetate cu regularitate daca serologia a fost negativa la primul examen: in fiecare luna pentru toxoplasmoza, in fiecare luna pana la trei luni de sarcina depasite pentru rubeola. Tot atunci cand femeia este Rhesus negativa, copilul sa fie Rhesus pozitiv, iar gravitatea consecintelor de incompatibilitate Rhesus face necesara cercetarea lunara a prezentei aglutininelor. Depistarea marcherilor hepatitei B se face la 7 luni de sarcina. Ecografia realizata intre 20 si 22 saptamani de amenoree permite cautarea anomaliilor morfologice ale fatului si studierea cresterii sale. Ultima ecografie, realizata la 33 saptamani, verifica pozitia fatului, cresterea sa, morfologia sa, abundenta lichidului amniotic, precum si localizarea placentei.

Ultimul examen prenatal – Consultatia din luna a 9-a, in mod normal ultima inainte de nastere, permite verificarea vitalitatii fatului, tipul de prezentatie (cu capul, cu sezutul etc.). Mamei ii sunt date sfaturi care sa o faca sa stie sa plece la timp spre maternitate. In sfarsit, se mai programeaza o scurta consultatie in a 41-a saptamana de amenoree pentru o inregistrare a zgomotelor cordului fetal si pentru o amnioscopie daca, la acea data, nasterea n-a avut deja loc.

tonica
2010-12-13T19:03:21+00:00
catena