Ocluzia intestinala este blocarea partiala sau completa a intestinului, care impiedica propulsarea continutului acestuia. Este mai frecventa la varstnici, dar poate aparea si la persoanele mai tinere si poate fi consecinta unor aderente (tesut cicatriceal) ale intestinului, unor hernii sau tumori. Ocluzia intestinala este cea mai frecventa afectiune chirurgicala a intestinului subtire si una dintre cele mai comune afectiuni ale colonului.
Oculzia intestinala se intalneste la toate varstele. La nou-nascut este responsabila de 10% dintre decese, prin malformatii congenitale si hernii. La adult, incidenta creste cu varsta, bridele si herniile constituind cauzele principale. Este mai frecventa peste 50 de ani si se intalneste si peste 70 de ani, prin cresterea incidentei cancerelor digestive si a diverticulitelor colice. In ocluzii, continutul intestinal nu poate progresa normal spre rect, din cauza unor obstacole intrinseci sau extrinseci situate pe intestinul subtire sau colon, de natura functionala sau mecanica.
Cum evolueaza ocluzia intestinala?
In prima faza de evolutie a ocluziei, musculatura intestinala incearca, prin cresterea peristalticii (miscarile intestinului pentru a favoriza digestia), sa depaseasca obstacolul. Peristaltismul poate fi evidentiat la inspectie sau percutia peretelui abdominal care-l declanseaza de catre medicul dumneavoastra.
In fazele avansate, din cauza aportului energetic deficitar si a efortului prelungit, musculatura neteda intestinala sufera o decompensare, cu distensia intestinului. Astfel, se acumuleaza o mare cantitate de gaze care provin din aerul ingerat si productia bacteriana, si lichide din ingestia alimentara si din difuzarea azotului sangvin. Lichidele refluate la exterior prin varsaturi sau in stomac permit decompensarea usoara a intestinului, ce determina deshidratarea severa a organismului, ducand pana la soc.
Acumularea de gaze si lichide antreneaza o distensie abdominala care limiteaza ventilatia pulmonara. Aceasta este mai periculoasa la persoanele in varsta la care functia respiratorie este redusa. Distensia mai duce si la alterarea functiei de bariera a peretelui intestinal, permitand astfel trecerea lichidelor, a bacteriilor si a toxinelor. Prin faptul ca materiile fecale raman in intestin pentru o perioada mai mare de timp, are loc o exacerbare a florei microbiene. Acestea pot favoriza aparitia unei peritonite (inflamatie) care, de multe ori, poate fi letala.
Simptomele oculziei intestinale
Acestea includ durere abdominala, constipatie, varsaturi si balonare prin acumulare de gaze si lichide. O obstructie partiala poate determina ocazional diaree. Majoritatea ocluziilor intestinale determina aparitia crampelor la nivelul abdomenului, in jurul ombilicului. Durerea severa si continua in acelasi loc poate semnaliza intreruperea fluxului sangvin, ca urmare a strangulatiei, si reprezinta o urgenta medico-chirurgicala. Ocluziile intestinale favorizate de tumori mai pot asocia si alte simptome, precum pierdere in greutate, slabiciune, iar scaunul poate avea sange.
Investigatii necesare
Investigatiile care pot fi facute in cazul suspectarii acestui diagnostic sunt:
- Examenul obiectiv, ce cuprinde intrebari din partea medicului dumneavoastra, precum si inspectia sau palparea abdomenului;
- Radiografia intestinala;
- Tomografia computerizata sau ecografia abdominala.
Tratamentul ocluziei intestinale
Se instituie numai dupa efectuarea investigatiilor si este, de obicei, facut la spital. Persoana afectata nu trebuie sa manance sau sa bea apa, dar va primi fluide prin perfuzii, intravenos, pentru a preveni deshidratarea si pentru a mentine tensiunea arteriala la valori normale. Se va introduce un tub subtire (sonda nazo-gastrica) pana in stomac, si se scot lichidele si gazele acumulate, ameliorandu-se astfel durerea si presiunea.
Tratamentul chirurgical este intotdeauna necesar in cazul unei obstructii intestinale complete sau in care alimentarea cu sange este oprita, si consta in indepartarea portiunii de intestin afectata. Multe cazuri de ocluzie intestinala nu pot fi prevenite, insa o dieta bogata in legume, fibre si apa pot preveni constipatia si ingustarea intestinului. In cazul unei constipatii persistente, este recomandat sa nu faceti abuz de laxative, ci sa consultati un medic specialist.
Roxana Mateescu
Studenta anul VI
UMF „Carol Davila” Bucuresti
