Imunizare, fata de un germene sau fata de o toxina, prin injectarea asociata a unui ser imun si a unui vaccin. Serul imun sau antiserul, aduce, prin anticorpii pe care-i contine, o imunitate imediata sau aproape imediata, dar de scurta durata, impotriva microbului sau a toxinei, in timp ce vaccinul confera o imunitate de lunga durata, dar care se stabileste mai tarziu. Serovaccinarea se utilizeaza, in principal, pentru a preveni tetanosul in cazul unei plagi murdare pe care o are un ranit care n-a fost vaccinat sau care nu si-a primit injectiile sale de rapeluri vaccinante.