Aparitie, in serul unui bolnav, a unui anticorp specific, ceea ce se traduce prin trecerea de la seronegativitate la seropozitivitate, adica de la un test negativ la un test pozitiv, permitand punerea in evidenta a acestui anticorp. Seroconversia se observa in cursul unei infectii virale sau bateriene. Ea permite diagnosticarea infectiei dupa timpul necesar organismului – si in particular unor anumite globule albe, limfocitele B – sa fabrice anticorpi care vor fi detectabili printr-o metoda imunologica serologica.