Psihologia familiei

Madalina Manole: Depresia i-a provocat moartea 2

miercuri, 21 iulie 2010
Share

Termenul depresie este in ultimul timp folosit abuziv. El este utilizat in limbajul de zi cu zi pentru a traduce orice fel de indispozitie, orice stare reflexiva insotita de tristete sau disconfort interior. Depresia este insa o boala care necesita atentie, necesita tratament oferit de specialisti atat psihiatrii cat si psihoterapeuti. O depresie netratata acapareaza treptat toate aspectele vietii individului si nu de putine ori deznodamantul este tragic: sinuciderea.

Depresia este o tulburare a dispozitiei afectiv-emotionale, care ajunge, daca nu este tratata la timp, sa afecteze in intregime persoana, atat psihic cat si fizic. Depresia se caracterizeaza in general printr-o dispozitie depresiva, pierderea interesului pentru orice activitate si o reducere semnificativa a energiei persoanei.

Cum identificam depresia?
Aceasta tulburare se manifesta clinic printr-o serie de simptome generale, dar manifestarea episoadelor depresive poate fi diferita de la o persoana la alta in functie de factorii de personalitate, de mediul social si de severitatea episodului.

Principalele simptome ale depresiei sunt:

• Tristete, tensiune anxioasa, neliniste interioara, impresia absentei oricarui sentiment;
• Gandire inceata si obositoare, obsesii;
• Incapacitate de a lua o decizie, slabirea vointei;
• Postura specifica (umerii adusi in fata), miscari lente, voce soptita si monotona;
• Oboseala foarte mare la cel mai mic efort;
• Reducerea concentrarii atentiei;
• Idei de vinovatie si lipsa de valoare;
• Viziune trista si pesimista asupra viitorului;
• Insomnii;
• Scaderea poftei de mancare;
• Idei suicidale.

Tristetea ca boala
Toti ne simtim, la un moment dat, nefericiti, ca urmare a unei schimbari care a intervenit in viata noastra, a pierderii cuiva drag sau simplu, cum spunea Freud, ca urmare a “mizeriei cotidiene”. Sentimentele dureroase care acompaniaza aceste stari sunt, in mod normal, necesare si tranzitorii, dar pot insemna foarte bine si o oportunitate de a ne imbunatati viata personala. Depresia este o boala des intalnita ea afectand mai mult de 10% dintre pacientii care frecventeaza cabinetele de psihologie si atinge 20% dintre pacientii care sufera de boli cronice. Fara indoiala, atunci cand depresia persista si prejudiciaza viata cotidiana, poate fi vorba de o tulburare depresiva. Gravitatea, durata si persistenta altor simptome sunt factori care fac diferenta dintre tristetea normala si un sindrom depresiv.

Depresia se poate croniciza
Depresia cronica se caracterizeaza prin majoritatea simptomelor care apar in cazul depresiei propriu-zise. Acestea sunt simptome mai putin intense care dureaza mult timp, minim doi ani. Simptomele au fost descrise ca un “voal de tristete” care afecteaza majoritatea activitatilor curente. De obicei, nu apar tulburari in alimentatie si nici ale apetitului sexual. Este posibil ca datorita duratei prelungite a simptomelor, pacientii care sufera de depresie cronica sa nu arate schimbari aparente a comportamentului zilnic, desi au mai putina energie, o negare generala si un sentiment de nemultumire si disperare. Simptomele se inrautatesc o data cu trecerea timpului. Multi pacienti pot suferi de depresie dubla. In acest caz, mai expuse sunt femeile. Un studiu realizat de cercetatorii americani au aratat ca mai mult un sfert dintre pacientii care s-au vindecat de depresie cronica, au suferit o recadere dupa cinci ani. Persoanele care sufera de depresie atipica, de obicei mananca si dorm foarte mult, au o stare generala de nemultumire si un sentiment puternic de respingere.

Cauzele depresiei
Cauzele depresiei sunt rezultatul actiunii factorilor genetici, biologici si a mediului ambient. Cauzele biologice de baza ale depresiei sunt asociate anormalitatilor in eliberarea anumitor neurotransmisori cheie (mesageri chimici ai creierului), in principal serotonina, acetilocolina, catecolaminele. Gradul alterarii mesagerilor chimici poate fi determinat cu ajutorul altor factori, cum ar fi anomalii structurale cerebrale usoare, tulburari de somn sau susceptibilitate genetica.

Explicatii hormonale ale depresiei
Este foarte probabil ca in cazul femeilor, hormonii feminini, estrogenul si progesteronul, sa joace un rol important in aparitia si dezvoltarea depresiei. Nivelurile anormale ale anumitor hormoni de stres si crestere, de asemenea pot fi implicate in depresie.

Depresia ca modalitate de adaptare la mediu
Anumiti experti cred ca tristetea este un raspuns la anumite situatii, in cazul carora rezultatele nu sunt pe masura asteptarilor si eforturile active par fara succes (insucces profesional, compromis de autoritate…). Intr-un stadiu normal, durerea produsa de raspuns ii proportioneaza individului initiativa de a renunta si, de asemenea, un raspuns pasiv, care ii permite individului sa treaca printr-o perioada de ganduri profunde, inainte de a lua o decizie de schimbare comportamentala. Depresia ca si alteratia (caracterizata prin pesimism, lipsa de autostima si lipsa totala de initiativa) se poate dezvolta daca exista obiective intangibile si daca persoana in cauza nu are o atitudine pozitiva care sa o ajute sa-si schimbe directia in viata. Aceste situatii se intalnesc, in special, in cadrul societatilor foarte competitive, carora le lipseste suportul social, iar mediile de comunicare promoveaza imagini intangibile.

Cum tratam depresia?
Pacientii care sufera de depresie beneficiaza de diferite optiuni pentru tratament, care includ psihoterapia, administrarea antidepresivelor sau ambele. In general, studiile indica combinatia antidepresivelor, cu psihoterapia, ca fiind cea mai eficienta metoda de tratament. Se estimeaza faptul ca doar 40% dintre pacientii afectati de depresie cronica raspund favorabil doar medicamentelor, in timp ce 60% raspund combinatiei terapiilor. Un studiu a aratat o rata de raspundere de 73% prin folosirea terapiei cognitive comportamentale si a nefazodonei, un nou antidepresiv. Alte studii sugereaza, de asemenea, ca beneficiile persista atunci cand terapia cognitiva se alatura regimului medicamentos. Pentru persoanele la care terapia farmaceutica si psihoterapia nu dau rezultate, exista alte tehnici sigure si benefice, precum terapia electroconvulsiva. In cazurile grave, cand pacientul nu raspunde la nici un fel de tratament conservator, se poate folosi psihochirurgia. Majoritatea pacientilor care sufera de depresie acuta raspund la prima sau la a doua incercare a tratamentului. Cu toate acestea, mai mult de doua treimi dintre pacientii depresivi, in special batranii, nu recurg la nici o forma de tratament. Majoritatea pacientilor pot fi tratati in cadrul unei sedinte psihiatrice sau intr-o forma ambulatorie. Putini sunt cei care prezinta un nivel al depresiei care poate fi suficient de grav pentru a necesita spitalizare in scopul protejarii persoanei si a neplacerilor pe care si le poate provoca singura.

Depresia poate sa apara inca din copilarie
Simptomele de depresie in cazul copiilor pot fi diferite de cele ale adultilor. Ele pot include: Tristete permanenta, incapacitate de a se bucura de activitatile preferate, cresterea iritabilitatii, invocarea problemelor fizice, precum durere de cap sau de stomac, pentru a fi scutiti de anumite activitati, randament scolar scazut, stare de plictiseala constanta, energie scazuta, concentrare scazuta, schimbari de obiceiuri alimentare, de somn sau ambele, tendinta crescuta de a-i ameninta pe cei din anturajul sau. Copiii nervosi sunt mai predispusi depresiei.

Exista o forma de depresie specifica femeilor!
Este vorba de fapt despre depresia post-natala sau post-partum. Desi a avea un copil reprezinta poate cea mai frumoasa experienta din viata unei femei, in timpul sarcinii si dupa nastere, femeia trece printr-o lunga serie de schimbari, atat fizice cat si emotionale. Aceste schimbari o pot determina pe proaspata mamica sa se simta trista, confuza, anxioasa chiar. Pentru multe femei aceste stari dispar repede, odata ce bebelusul le acapareaza toata atentia. Exista, insa, si cazuri in care aceste stari, in loc sa dispara, se accentueaza si se prelungesc in timp, transformandu-se in depresie.
In literatura de specialitate sunt descrise trei tipuri de depresie post-partum.

Baby Blues este starea comuna majoritatii femeilor imediat dupa nastere. Noua mamica poate avea stari emotionale schimbatoare, poate plange fara motiv, este nervoasa, iritata, trista. Aceasta forma de depresie poate dura cateva ore sau se poate prelungi pana la o saptamana, doua dupa nastere.
Depresia post-partum propriu-zisa poate disparea si ea relativ repede sau abia la cateva luni dupa nastere. Nu apare in mod obligatoriu numai la prima nastere. Se caracterizeaza prin prezenta acelorasi simptome ca la Baby Blues, dar mult mai accentuate si prelungite in timp. Netratata, se poate prelungi mult(pana la un an).
Psihoza post-partum este o afectiune psihica grava care poate afecta mama in primele trei luni de la nastere. Femeia pierde contactul cu realitatea, are halucinatii si poate chiar suferi deliruri. In acest caz este necesar tratamentul prin medicatie, asociat cu psihoterapie.
Important de retinut este faptul ca aceasta forma de depresie specifica femeilor este perfect tratabila si se vindeca definitiv. Tratamentul depinde, bineinteles, de gravitatea formei pe care persoana respectiva o manifesta, recomandandu-se in general, medicatie adecvata si psihoterapie suportiva si de grup.

Statistici despre depresie
Depresia este o boala care poate afecta pe oricine, independent de varsta, rasa, clasa sociala sau sex. Desi exista evidente care sugereaza ca depresia a luat proportii in ultimii ani, un studiu realizat de-a lungul a 40 de ani, a aratat ca cele mai predispuse depresiei sunt femeile sub 45 de ani. Se estimeaza ca in tarile dezvoltate, depresia afecteaza intre 10% si 15% dintre populatie.

Depresia nu este o stare fireasca este o boala care necesita tratament. In lipsa unei abordari de specialitate depresia acapareaza viata interioara a individului distrugand treptat relatiile cu cei din jur, viziunea realista asupra vietii si capacitatea de a lua decizii coerente in ceea ce priveste propria viata si a celor dragi. Sinuciderea devine in aceste conditii singura solutie pe care persoana depresiva a poate gasi oricat de absurda pare pentru cei din jur. Acesta este insa o fuga in fata contactului cu realitatea interioara si exterioara si nicidecum o rezolvare.

Nota pentru articolul «Madalina Manole: Depresia i-a provocat moartea 2»:1.00/ 5 (1 vot)
tonica
2010-07-21T00:00:00+00:00
Mentine-te
sanatos
in fiecare luna
catena