Revista care te menține sănătos

Interviu

Dr. Ozana Moraru: „Sunt inca multi pacienti care ajung prea tarziu la specialist”

5 septembrie 2017
Share

Vazul este, poate, cel mai apreciat dintre simturi. Cu toate acestea, nu putine sunt persoanele care ajung prea tarziu la medicul specialist. Situatie in care oftalmologul, in loc sa le trateze cu rezultate maxime, face tot ce poate pentru a le salva vederea. Despre astfel de afectiuni, dar si despre alergii oftalmologice sau ochelari, vorbim cu Ozana Moraru, medic chirurg oftalmolog.

Peste 25.000 de operatii de cataracta, 3.000 de operatii de glaucom si 5.000 de interventii laser pentru cataracta secundara si glaucom. Toate acestea sunt doar cateva cifre din cartea de vizita a chirurgului Ozana Moraru. Incepand cu 2005, a participat la diverse congrese internationale, in calitate de invitat special pentru operatii demonstrative live. Iar, in ultimii 8 ani, a fost operator sau moderator in cadrul tuturor sesiunilor de chirurgie live organizate de Societatea Romana de Oftalmologie.

Farmacia Ta: „Drag ca lumina ochilor”, spune un proverb. Din ceea ce intalniti la clinica, se confirma proverbul?

Dr. Ozana Moraru: Din pacate, mai sunt inca multi pacienti care ajung foarte tarziu la specialistul oftalmolog, iar pentru acestia facem ce se mai poate la acel moment. In special pacientii cu glaucom avansat, nedepistat sau netratat la timp, precum si persoanele diabetice care au dezvoltat retinopatie diabetica avansata sunt cele pentru care chiar se putea salva vederea, daca ar fi venit la timp la consult. O alta afectiune din aceasta categorie este dezlipirea de retina, care poate fi tratata cu recuperarea completa a vederii, printr-o operatie efectuata la timp.

Statistic, cum stam fata de alte popoare in ceea ce priveste afectiunile oftalmologice?

Din pacate, avem o frecventa mai mare a glaucomului in stadiu avansat (tocmai pentru ca pacientii merg tarziu la oftalmolog – este o boala care nu doare si nici nu afecteaza vederea decat in stadii extrem de avansate), dupa cum si frecventa retinopatiei diabetice este mai mare la noi fata de alte tari ale Europei, din cauza neglijarii diabetului zaharat care provoaca, in stadiile avansate, aceasta afectare retiniana.

Ce ar trebui sa facem pentru a ne imbunatati „rezultatele”?

O politica de prevenire ar fi o cale de urmat: orice diabetic trebuie sa faca anual un consult oftalmologic, iar la primele semne de retinopatie, sa fie urmarit indeaproape si tratate primele modificari ale retinopatiei; orice persoana, mai ales cu antecedente in familie, sa-si faca un control al tensiunii dupa varsta de 40-45 de ani.

In cazul afectiunilor oftalmologice, exista vreo diferenta pe sexe ca afectare?

In general, nu prea sunt diferente strict oftalmologice, poate cu exceptia unor distrofii retiniene, cum este retinopatia pigmentara, mai frecventa la barbati, sau sindromul de ochi uscat, mult mai frecvent la femei. Dar pot exista diferente legate de boli generale, care ar determina o afectare oculara. De exemplu, unele boli autoimune care pot determina afectare oculara (uveite, iridociclite), ca spondilita ankilopoietica, sunt mai frecvente la barbati; scleroza multipla, care poate determina atrofie de nerv optic, sau bolile tiroidiene, care cauzeaza o intreaga patologie oculara (exoftalmie, paralizii de nervi oculomotori etc.), sunt mai des intalnite la femei.

Care sunt defectele de vedere ce pot fi corectate chirurgical?

Defectele de vedere sunt, de fapt, viciile de refractie: miopia, hipermetropia si astigmatismul. Operatia pentru aceste vicii de refractie se recomanda cand pacientul are motivatie serioasa, dar conditia este sa nu existe contraindicatii pentru interventie.

Conteaza numarul dioptriilor? Dar varsta pacientului?

In ceea ce priveste numarul dioptriilor si varsta pacientului, pot sa spun ca da, acestea conteaza pentru stabilirea celei mai potrivite metode chirurgicale pentru fiecare pacient. De exemplu, metoda cu Laserul Excimer se recomanda la miopii de pana la 7-8 dioptrii si hipermetropii de pana la 3-4 dioptrii, pentru a avea rezultatele scontate si stabile in timp. Peste aceste valori dioptrice este de dorit metoda cu implantare de lentile refractive (miopica – negativa sau hipermetropica – pozitiva). De asemenea, in functie de varsta pacientului, stabilim si ce metoda chirurgicala si ce tip de lentila se implanteaza pentru viciile de refractie de valori mari, valori pe care laserul nu le-ar putea trata complet.

Apropo de varsta, cand ar trebui facut primul control oftalmologic? Si care ar trebui sa fie frecventa cu care continuam dupa aceea?

Primul control oftalmologic trebuie facut inainte de varsta prescolara, cam pe la 3-4 ani. Daca exista vreun defect de vedere si unul dintre ochi este mai slab, acum este momentul ca parintii sa-si aduca la oftalmolog copilul. Recuperarea unui ochi mai slab se poate face prin exercitii ortoptice speciale doar pana la varsta de 6 ani. D upa, acestea nu mai sunt eficiente.

Ar mai urma un control la inceputul scolii, deci pe la 6-7 ani, apoi la varsta adolescentei. Bineinteles, ori de cate ori sunt simptome, este necesar un consult. Dupa varsta de 40-42 de ani, se recomanda o consultatie cam o data la doi ani, atat pentru prescrierea de ochelari inerenta varstei (de obicei, doar pentru citit), cat si pentru masurarea tensiunii oculare si pentru un examen de rutina, de fund de ochi.

Intre ochelari de vedere si lentile de contact, ce recomandati?

In general, recomandam ambele variante: ochelari, dar si lentile de contact, fie permanent, fie doar pentru anumite activitati (sport, petreceri etc.). In orice caz, chiar la purtatorii cei mai inraiti de lentile de contact, o pereche de ochelari, de rezerva macar, sunt obligatorii. Eu, personal, am si ochelari, si lentile de contact, dar imi place mai mult sa port ochelari, pentru ca ii folosesc ca pe un accesoriu vestimentar, ii asortez la tinuta. Lentilele de contact le port ocazional.

Exista persoane carora nu le sunt recomandate lentilele de contact? De ce?

In caz de sindrom relativ sever de ochi uscat sau la persoanele care nu tolereaza lentilele de contact, nu le recomandam. De asemenea, persoanele care nu au capacitatea sa intretina o igiena riguroasa a mainilor si a lentilelor nu sunt bune candidate pentru lentilele de contact, dupa cum si cei expusi prin serviciul lor la praf, curenti de aer intensi sau alte intemperii nu sunt cei mai potriviti pentru asa ceva.

Daca ar fi sa facem un clasament al afectiunilor oculare in functie de gravitate, cum ar arata acesta?

Cele mai grave sunt celecare duc la orbire si nu se pot corecta prin tratament: distrofii retiniene, dintre care cea mai frecventa este retinopatia pigmentara; atrofia de nerv optic, de diverse etiologii care, practic, nu are tratament; ocluziile complete de artere sau vene retiniene (echivalente unor infarcte ale retinei); infectiile intraoculare pot fi, de asemenea, foarte severe. La fel, tumorile oculare pot fi foarte grave – ma gandesc, in primul rand, la tumori maligne, de genul retinoblastomului bilateral, care apare la copiii foarte mici si necesita, de cele mai multe ori, enuclearea globului ocular.

Ce loc ar ocupa alergiile?

Alergiile oculare nu sunt, in general, foarte grave, desi pot fi neplacute pentru pacient. Ele se manifesta mai mult prin inrosirea ochilor, umflarea pleoapelor, mancarimi ale acestora si lacrimare abundenta.

Care sunt cauzele alergiilor? Cum se trateaza?

Alergiile au o cauza necunoscuta, dar se stie ca se produc la contactul direct cu un obiect sau cu o substanta capabila sa provoace modificari la nivel celular, dar numai pentru persoanele care au o anume sensibilitate imunologica. Unele se pot vindeca de la sine (astmul alergic la copii), altele, cele mai multe, necesita tratament. Acesta poate varia de la picaturi si tablete antialergice la desensibilizare specifica, in cabinetul de alergologie.

Avand in vedere ca suntem in sezonul alergiilor, va rugam sa faceti cateva recomandari pentru persoanele aflate in aceasta situatie.

Sa respecte igiena riguroasa la nivelul ochilor si sa evite contactul cu alergenii la care se stiu sensibili. Daca s-a declansat totusi alergia, sa se adreseze mai intai oftalmologului si, apoi, alergologului.

Persoanelor cu dureri de cap frecvente li se recomanda consult oftalmologic. Ce provoaca durerea de cap in acest caz?

Durerile de cap pot avea multe cauze, cele oftalmologice fiind doar o mica parte. Cel mai frecvent, viciile de refractie necorectate pot provoca dureri de cap. Persoanele care ar avea nevoie de ochelari, dar nu ii poarta, pot prezenta dureri de cap. De asemenea, sindromul de oboseala oculara, specific celor care lucreaza mult timp la calculator, se poate insoti de cefalee. O cauza mai aparte si severa este reprezentata de glaucomul acut (atacul sau subatacul de glaucom), in care durerile oculare sunt puternice, insotite si de dureri intense de cap, de obicei pe o jumatate a capului, determinate de cresterea foarte mare a tensiunii intraoculare.

Exista si simptome inselatoare ale afectiunilor oftalmologice?

Da, exista. Cel mai celebru exemplu este atacul de glaucom sau o crestere brusca a tensiunii oculare care, adesea, se poate manifesta prin varsaturi, ducand cu gandul la o afectiune digestiva severa.

Elena Coroianu

Foto: Sebastian Oros

 

Menține-te
sănătos
în fiecare lună

Utilizăm datele tale în scopul corespondenței și pentru comunicări comerciale. Pentru a citi mai multe informații apasă aici.