Micsorare a volumului sangvin eficace, adica a acelui volum necesar fiziologic pentru mentinerea unei functii circulatorii normale. Hipovolemia este urmarea pierderilor hemoragice (hemoragie acuta, exteriorizata sau nu) sau a unei deshidratari (pierderi plasmatice sau hidroelectrolitice provocate de arsuri intinse, o diaree, varsaturi etc.).
Semne si diagnostic – Semnele de hipovolemie sunt foarte des amestecate cu cele ale cauzei sale. O hipovolemie se manifesta intotdeauna printr-o micsorare a volumului urinei care este concentrata, o insuficienta renala si o tahicardie (accelerarea ritmului cardiac), asociata de obicei cu o presiune arteriala joasa; venele superficiale sunt plate, pielea este rece, marmorata; subiectului ii este sete foarte des. Hipovolemia se traduce adesea printr-o respiratie accelerata. Atunci cand mecanismele de adaptare a organismului la hipovolemie (indeosebi accelerarea ritmului cardiac pentru restabilirea unui debit cardiac suficient) sunt depasite, survine socul hipovolemic (insuficienta circulatorie acuta).
Tratament – Independent de cel al cauzei, tratamentul este bazat pe reumplerea vasculara prin perfuzii care vizeaza restaurarea volemiei: sangele, apa si electrolitii sau substituentii de plasma, in mod exceptional albumina, plasma doar, in caz de tulburare grava a coagularii asociata. Unele medicamente (dopamina, indeosebi) favorizeaza reintoarcerea venoasa la inima.
