Revista care te menține sănătos

Gastroenterologie

Bolile de stomac se acutizeaza vara

1 iulie 2008
Share

Vara, prin alimentatia specifica ei, ne ofera numeroase beneficii. Consumul regulat de fructe si legume aduce un important ajutor sistemului imunitar prin vitaminele si mineralele pe care acestea le contin. Este insa important de stiut ca nu oricine se poate bucura de avantajele dietelor de vara. Persoanele cu afectiuni gastrointestinale intampina in aceasta perioada o agravare a problemelor.

Ulcerul, gastrita, constipatia, enteritele tind sa piarda statutul de boli si sa devina stari normale ale celui care traieste intr-un mediu cu un grad ridicat de stres. Acesta se vede fortat de imprejurari sa abordeze un stil alimentar dezechilibrat si apeleaza la substante precum nicotina sau cofeina pentru a-si intregi rutina dependentelor de zi cu zi.
Vara, afectiunile se acutizeaza prin alimentatia bogata in cruditati. Desi mancarea este un factor agravant, uneori ulcerul sau gastrita nu se trateaza numai prin renuntarea la alimentele care dau aciditate (fructele si legumele in stare cruda), ci este nevoie de ajutorul unui tratament medicamentos.

Dureri si stari de greata
Raspunzatori pentru starile neplacute inregistrate la nivelul stomacului (dureri, senzatia de arsura, starile de greata) se fac de cele mai multe ori factori precum:
Fumatul; Alimentatia care sporeste aciditatea; Microbii care traiesc in stomac; Anumite medicamente (precum aspirina) administrate mai ales la varste inainate. Cea mai frecventa cauza a afectiunilor gastrointestinale este Helicobacter pylori, o bacterie din mucoasa stomacului care este mai raspandita in tarile cu un nivel de dezvoltare mediu. Aceasta bacterie se transmite prin mancare sau o igiena precara. Majoritatea ulcerelor sunt cauzate de acest microb. Gastrita, caracterizata prin inflamarea mucoasei stomacului, este mai usor de tratat, in timp ce ulcerul, care presupune rana la nivelul mucoasei, are cele mai multe complicatii si cea mai mare rata de recidiva.

Evitati mesele bogate in cruditati!

Consumul de alimente crude provoaca aciditate la nivelul stomacului si determina aparitia unor simptome de genul arsurilor in capul pieptului si a regurgitatiei (intoarcerea alimentelor in stomac) persoanelor care sufera de reflux esofagian, cea mai intalnita afectiune gastrica. Persoanele supraponderale sunt cele mai predispuse, presiunea intraabdominala, cea care favorizeaza refluxul acidului gastric la nivelul esofagului, fiind mai mare in cazul acestora. Netratata, boala se poate complica cu esofagita de reflux (leziune pe esofag).

Sa prevenim mai bine decat sa tratam
Gradati-va cantitatea de alimente consumate la o masa. Evitati exagerarile. Renuntati la obiceiul mesei unice pe parcursul intregii zile. Consumati mai putine alimente care dau aciditate (rosii, castraveti, citrice). Pastrati igiena la nivelul mainilor, astfel incat sa nu aduceti bacterii in stomac. Evitati stresul. Alimentatia corecta
Dieta celui care sufera de afectiuni gastrointestinale nu este foarte stricta. Din contra, tipul de alimentatie se apropie de normal, evitandu-se in acelasi timp ceea ce poate fi daunator atat prin alimentul in sine, cat si printr-o preparare necorespunzatoare a acestuia. Principiul de baza tine de ideea fractionarii alimentatiei zilnice in 5-6 mese pe zi, pentru a ne feri de incarcarea stomacului cu o singura masa satioasa. In cazul gastritelor cronice hiperacide e recomandat ca regimul sa fie tinut timp de 3-4 ani pentru ca afectiunea sa se vindece total.

Spune DA!
Produselor fainoase fierte, gen paste sau sosuri; Produselor din carne (pui, porc, peste alb sau vaca) atata timp cat au un continut scazut de grasimi; Branzeturilor (branza dulce de vaci, urda si casul nesarat); Oualelor – ouale sunt permise, dar numai fierte si moi; Legumelor precum dovleceii, cartofii, morcovii, mazarea, ce pot fi servite fierte sau sub forma de piureuri, supe-creme sau sufleuri; Fructelor – sub forma de sucuri dulci, piure sau compot; Materiilor grase precum untdelemnul, galbenusul de ou, margarina nesarata, untul proaspat; Bauturilor naturale (lapte, ceai, suc de fructe dulci); Dulciurilor (sucurile de fructe, frisca, compotul, budincile din fainoase); Zaharului in cantitati moderate si mierii de albine. Spune NU!
Fainoasele calde. Produsele din carne cu grasime, pielea de pui, carnea afumata, mezelurile, conservele de carne, snitelul, tocaturile si piftia; Branzeturile fermentate, sarate sau conservate; Ouale prajite sau cele fierte tari; Legumele tari si crude, cum ar fi ridichile, castravetii, varza, guliile, ardeiul, ceapa, conopida, usturoiul. Varianta prajita sau sub forma de muraturi este de asemenea de evitat; Fructele greu digerabile (nucile, migdalele, alunele); Materiile grase – untura, slanina, margarina sarata, grasimile prajite, smantana acra, untul sarat sau seul; Bauturile alcoolice sau iritante (cafeaua, bauturile carbogazoase); Condimentele; Dulciurile precum aluaturile dospite, inghetata, aluaturile calde, prajiturile cu fructe acre, gemul si dulceata.
Text: Irina Chelarescu
Consultant: Dr. Cristina Matei,
Medic specialist medicina de familie

#tags   \  
Menține-te
sănătos
în fiecare lună

Utilizăm datele tale în scopul corespondenței și pentru comunicări comerciale. Pentru a citi mai multe informații apasă aici.