Apa, esenta vietii 2

Importanta apei pentru organism poate fi apreciata si din proportia considerabila pe care o detine, si anume 60% din greutatea corpului la barbat si 50% la femeie. La copil, proportia acesteia este mai crescuta, scazand pe masura ce individul inainteaza in varsta. Pierderea a 10% din apa organismului duce la moarte.

Ce functii indeplineste apa in organism?
Apa dizolva substantele nutritive pe care le primeste organismul prin hrana, le transporta la celule, unde sunt metabolizate. Apoi transporta resturile rezultate la organele de eliminare: rinichi (eliminata sub forma de urina), piele (transpiratie), plamani (respiratie) si, in cantitati mici, prin intestine (fecale). Apa mai este eliminata prin lapte in cazul femeilor care alapteaza. Un rol important il are si in mentinerea constanta a temperaturii corpului, eliminand caldura care prisoseste organismului, prin transpiratie. Apa ajuta la mentinerea unei greutati corporale normale, stimuland metabolismul si regland apetitul. Apa hidrateaza in mod natural pielea, oferindu-i un aspect sanatos, stralucitor, prevenind aparitia ridurilor. Asadar, apa pierduta trebuie sa fie in mod continuu inlocuita.

Necesarul de apa se obtine fie ca atare, fie prin alimentele consumate. Fructele si legumele verzi sunt foarte bogate in apa, continand 80-90% apa, carnea – 70%, painea alba – 36%, branza – 30% etc. O cantitate mica de apa se formeaza si in tesuturi, prin oxidarea hidrogenului din grasimi, carbohidrati si proteine (apa metabolica).

Cata apa trebuie sa consumam zilnic?
Raspunsul la aceasta intrebare se bazeaza pe obiceiurile alimentare, climat si nivelul de activitate fizica. In medie, un individ sanatos ar trebui sa consume 1 500-2 500 ml de apa pe zi, pentru a preveni deshidratarea, constipatia, infectia urinara etc. Apa buna de baut nu are culoare, nici miros sau un gust placut. Ea ar trebui filtrata si pastrata intr-un recipient inchis, pentru a preveni aparitia bolilor transmisibile prin apa. Consumul de apa impura, contaminata, este principala cauza a bolilor epidemice in tarile in curs de dezvoltare. Exista mai mult de 2 100 de substante contaminante in apa de la robinet, inclusiv substante otravitoare si cancerigene. Din aceasta cauza este necesara folosirea unui sistem de filtrare, inainte de a o consuma.

Consumata in exces, apa duce la hiponatriemie
Consumul unei cantitati prea mari de apa intr-un timp scurt poate duce la o situatie cunoscuta drept intoxicatia cu apa a organismului, si la o stare ce rezulta din diluarea sodiului, hiponatriemie. Intoxicatia cu apa e intalnita cel mai frecvent la copiii sub sase luni si, uneori, la sportivi. Intoxicatia cu apa si hiponatriemia apar atunci cand o persoana deshidratata bea prea multa apa fara electroliti. Cand se consuma multa apa, tesuturile se imbiba cu fluidul in exces, generand aparitia edemului. Excesul de apa din ser extrage sodiul din celule, pentru a restabili concentratia necesara in ser. Pe masura ce tot mai multa apa se acumuleaza, concentratia de sodiu din ser scade, cu aparitia hiponatriemiei. Dezechilibrul electrolitic cauzeaza batai neregulate ale inimii, permitand fluidului sa intre in plamani. Edemul exercita presiune la nivelul creierului si nervilor, generand un comportament asemanator celui din intoxicatia cu alcool. Edemul la nivelul tesutului cerebral poate cauza un atac de apoplexie, coma sau chiar moarte, daca aportul de apa nu este sistat sau daca nu se administreaza o solutie salina hipertona (sare).

Nu beti multa apa intr-un timp foarte scurt!
Rinichii unui adult sanatos pot prelucra 15 l de apa pe zi. Intoxicatia cu apa nu apare daca se consuma o cantitate de apa progresiv. Daca se bea o cantitate mare in timp foarte scurt, apare aceasta intoxicatie. In timpul exercitiilor fizice intense, ori cand se inregistreaza temperaturi ridicate, e indicat sa suplimentam aportul de apa, pentru a compensa pierderile prin transpiratie si respiratie. Consumand apa in cantitati adecvate, toxinele din organism sunt eliminate. In anumite conditii patologice precum febra, diaree, voma sau infectii ale tractului urinar, un consum suplimentar de apa este indicat. In conditii precum insuficienta renala sau cardiaca, consumul de apa e restrictionat. Cafeaua si ceaiul contin multa apa, dar si cafeina, care este un diuretic usor si stimuleaza eliminarea acesteia.

De ce ne deshidratam?
Deshidratarea apare atunci cand corpul nu are suficienta apa si fluide. Cauzele sunt pierderea excesiva de fluide, consumul insuficient sau ambele mecanisme. Cei mai susceptibili la efectele deshidratarii sunt copiii, din cauza greutatii corporale mai mici, batranii si bolnavii. Deshidratarea poate fi usoara, moderata sau severa, in functie de cantitatea de fluide pierdute sau neinlocuite. Deshidratarea severa este o urgenta medicala, pentru ca pune in pericol viata. Printre cauzele deshidratarii se numara voma sau diareea (cele mai frecvente), pierderea excesiva de urina (diabet insuficient controlat sau consumul de diuretice), transpiratie excesiva sau febra.

Gura uscata, ochi uscati, letargie = deshidratare
Simptomele deshidratarii sunt gura uscata, ochi uscati, fara lacrimi, cantitate de urina redusa, letargie si coma, in cazul deshidratarilor severe. Tensiunea arteriala scade, inima incepe sa bata mai repede, pielea isi pierde elasticitatea. In cazurile severe se ajunge la soc. Pierderea de apa determina declansarea reflexului de sete. Fluidele administrate intravenos si spitalizarea sunt indicate in cazul deshidratarilor moderate si severe.
Consumul insuficient de apa deterioreaza functiile generale ale corpului si cantitatea de urina formata scade. Ca regula, o persoana care consuma suficiente fluide excreta 1 200-1 500 ml de urina pe zi. Culoarea urinii ne poate spune daca aportul de apa este suficient sau nu. Urina colorata galben pal indica un consum adecvat, pe cand urina intens colorata denota un aport insuficient de apa.

Rolul patogen al apei

Dr. Alin Popescu,
Specialist medicina sportiva
0743.145.843