Revista care te menține sănătos

Dicționar medical

Autism

13 decembrie 2010
Share

Termenul de autism este folosit in sensul larg de tulburari din spectrul autismului. Atunci cand ne referim la autism ca tulburare specifica din cadrul spectrului, folosim termenul autism clasic sau tipic. Autismul este o tulburare de dezvoltare de origine neurobiologica si este considerata drept una dintre cele mai severe tulburari neuropsihiatrice ale copilariei. Autismul este tulburarea centrala din cadrul unui intreg spectru de tulburari de dezvoltare, cunoscut sub numele de spectrul tulburarilor autismului (autism – autistic spectrum disorders) sau de tulburari pervazive de dezvoltare (pervasive developmental disorders), termenul oficial folosit in sistemele internationale de clasificare (Diagnostic and Statistic Manual, DSM IV, International Classification of Diseases-ICD 10). Aceste tulburari prezinta o larga varietate de manifestari clinice, presupuse a fi rezultatul unor disfunctionalitati de dezvoltare multifactoriale ale sistemului nervos central sau genetice.

Cauze – Cauzele specifice sunt inca necunoscute. Tulburarea se manifesta in prima copilarie, intre 1,6 si 3 ani. Nu poate fi diagnosticata la nastere pentru ca semnele (tiparele comportamentale pe baza carora se face diagnosticarea) nu apar sau nu pot fi usor identificate inainte de 18 luni. In ultimii ani cercetatorii recunosc tot mai mult faptul ca se pot observa anumiti precursori ai acestor tipare comportamentale in etape de dezvoltare ale copilului mult mai timpurii, numarul de instrumente care incearca sa detecteze autismul la varste mai mici de 18 luni fiind si el in crestere. Uneori exista o perioada de dezvoltare aparent normala, dupa care copilul se izoleaza si pierde din abilitatile dobandite. Poate fi vorba de o pierdere a utilizarii cuvintelor folosite de copil pana atunci, de pierderea contactului vizual, a interesului pentru joc sau de retragere sociala. In mod obisnuit, autismul este diagnosticat mai devreme mai ales daca este acompaniat de retard mental si este mai putin diagnosticat printre copiii si adolescentii cu o inteligenta medie sau superioara mediei.