Alzheimer (boala)

Alzheimer (boala)

Alzheimer Alois a fost neurolog si psihiatru german (1864-1915). Boala Alzheimer este o denumire prin care, in prezent, este desemnat ansamblul dementelor degenerative primare care pot debuta atat in perioada de batranete, cat si inainte de aceasta. Prevalenta bolii Alzheimer creste semnificativ cu varsta (5% peste 65 de ani). Boala Alzheimer este o afectiune neurologica cronica, cu evolutie progresiva, caracterizata printr-o alterare ireversibila a intelectului care ajunge la o stare dementiala. Boala lui Alzheimer se traduce printr-o degenerescenta nervoasa cu evolutie inevitabila, cauzata de o diminuare a numarului de neuroni, cu atrofie cerebrala si prezenta "placilor senile". Anatomopatologie - Boala Alzheimer se caracterizeaza anatomopatologic prin atrofie cerebrala generalizata si aparitia unei demente cu evolutie lenta. Cele mai evidente modificari sunt: - atrofia scoartei cerebrale la nivelul regiunilor parieto-temporo-occipitale - leziuni ale hipocampului - dilatarea ventriculilor cerebrali. Istoric - In 1906, neuropatologul german Alois Alzheimer a descris alterarile anatomice observate in creierul unei paciente de 51 ani atinsa de dementa, halucinatii si tulburari de orientare. De atunci, s-a definit boala lui Alzheimer ca o dementa presenila (putand aparea inainte de 65 ani). Comunitatea stiintifica reuneste astazi sub denumirea de "dementa de tip Alzheimer" boala lui Alzheimer si dementele senile. Frecventa - Boala lui Alzheimer este cea mai obisnuita dintre demente. Frecventa sa globala, dupa 65 ani, variaza intre 1 si 5,8%. Ea creste cu varsta, atingand 10% dupa 85 de ani. Aceasta boala risca sa devina, odata cu cresterea continua a sperantei de viata, o adevarata problema sociala. In pofida eforturilor intreprinse pentru a mari numarul centrelor de primire, acestea sunt insuficiente ca numar pentru a gazdui persoanele lipsite de autonomia lor si care nu pot fi ingrijite de catre cei apropiati. Cauze - Acestea raman necunoscute. Au fost formulate numeroase teorii, dar nici una dintre ele nu este pe deplin satisfacatoare sau complet verificata: - ipoteza neurochimica se bazeaza pe o diminuare a nivelurilor unei enzime, colin-acetil-transferaza, in diferite zone ale creierului (cortex si hipocamp). Acest deficit ar antrena o diminuare a cantitatii de acetilcolina, un neurotransmitator (substanta chimica asigurand transmiterea influxului nervos), dar nu explica degenerescenta nervoasa. - ipoteza genetica se bazeaza pe studiile epidemiologice care indica existenta unor antecedente familiale ale bolii copil cu trisomie 21 (mongolism), fara ca sa se poata determina ratiunile unei astfel de asocieri. - ipoteza virala este starnita prin analogia cu boala lui Creutzfeldt-Jakob, o boala cerebrala rara care atinge persoanele varstnice. Totusi, daca exista un agent infectios raspunzator de boala lui Alzheimer, el ar avea nevoie de un anume context genetic, imunitar sau toxic pentru a se manifesta. - ipoteza imunologica se bazeaza pe diminuarea globala a numarului de limfocite circulante si pe prezenta crescuta a autoanticorpilor. Totusi, aceste perturbari sunt frecvente cu inaintarea in varsta in afara oricarei demente. - ipoteza vasculara si metabolica este sprijinita de o reducere a debitului sangvin cerebral, a oxigenarii sangelui si de capacitatea sa de a capta glucoza. Totusi, aceste deficite pot fi consecinte si nu cauza deteriorarii cerebrale. - ipoteza toxica se bazeaza pe cresterea nivelurilor de aluminiu in creier. Dar concentratiile de 5 ori mai mari intalnite la cei dializati nu produc degenerescenta nervoasa. - ipoteza radicalilor liheri se sprijina pe faptul ca imbatranirea este consecinta, in parte, efectelor distructive ale acestora. Ea constituie actualmente obiectul a numeroase cercetari. Simptome si semne - Tabloul clinic este in relatie cu evolutia bolii. In formele de debut, testele psihometrice (de evaluarea a memoriei imediate, de retentie vizuala, de vocabular) permit evidentierea deteriorarii intelectuale. Boala progreseaza spre o dementa accentuata, cu tulburari mari de memorie, dezorientare temporo-spatiala, afazie, agnozie, apraxie, iar uneori hipertonie extrapiramidala si crize epileptice. Cea mai profunda alterare afecteaza functiile cognitive si consta intr-o amnezie indeosebi anterograda, tulburari ale limbajului oral si scris, discalculie, la care se adauga aparaxia si agnozia. Inceputul bolii este, in general, discret, marcat prin simptome banale. Expresia lor variaza mult de la o persoana la alta. Importanta lor se agraveaza, in general, cu timpul. - Tulburarile de memorie constituie primul simptom al bolii. Ele pot fi izolate si pot dura mai multe luni sau mai multi ani. Bolnavul nu mai reuseste sa-si aminteasca numele unei persoane sau al unui loc desi ii sunt bine cunoscute. Se pot constata, de asemenea, tulburari de orientare in timp si in spatiu. Abia mai tarziu tulburarile de memorie afecteaza faptele vechi (incapacitatea bolnavului de a evoca faptele importante ale vietii sale), cunostintele dobandite in anii de scoala sau ai vietii profesionale si bagajul cultural. - Tulburarile de comportament sunt, si ele, relativ precoce dar pot sa nu fie remarcate decat tarziu. O indiferenta, o reducere a activitatii sunt constatate adesea. Ele reprezinta o reactie a bolnavului la tulburarile sale de memorie, dar atesta adesea si un sindrom depresiv. Tulburari de caracter (iritabilitate, idei de persecutie) pot, de asemenea, sa apara. - Tulburarile de limbaj (afazie) trec adesea neobservate la inceput: bolnavul isi cauta cuvintele, utilizeaza frecvent perifraze si cuvintele valabile in orice imprejurare. Mai tarziu, afazia este neindoielnica: discursul este putin informativ sau incoerent, apar inversiuni de silabe sau de cuvinte. Se instaleaza tulburari severe de intelegere a limbajului. - Tulburarile de comportament motor se manifesta printr-o dificultate de a efectua gesturi cu toate ca ele sunt cotidiene (sa se imbrace, sa tina o furculita) atunci cand nu este afectat de vreo paralizie. - Tulburarile de recunoastere a fetelor nu mai permit pacientului sa-i recunoasca pe cei apropiati, chiar sa se recunoasca pe sine intr-o oglinda. Uneori, boala debuteaza printr-o stare confuzionala spontana sau declansata de luarea unor medicamente (anticolinergice in particular), o boala sau un soc afectiv (disparitia cuiva apropiat, schimbarea domiciliului etc.). Evolutie - Evolutia bolii lui Alzheimer este treptata. In faza cea mai avansata, bolnavul a pierdut orice autonomie si trebuie sa fie asistat in toate actele vietii sale cotidiene ca mersul, sculatul, mancatul sau efectuarea toaletei. Adesea este inevitabila o incontinenta totala. Tratament - Actualmente nu exista vreun tratament specific al bolii lui Alzheimer, dar pot fi avute in vedere intotdeauna ingrijiri paleative care sa diminueze simptomele. Unele antidepresive pot fi prescrise pentru a ameliora dispozitia bolnavului si a diminua starea sa de anxietate, dar trebuie evitata mai ales utilizarea antidepresivelor triciclice din cauza proprietatilor lor anticolinergice. De o maniera generala, trebuie sa fie exclus orice medicament anticolinergic. De fapt, esenta tratamentului se bazeaza prin luarea in responsabilitate a bolnavului de catre cei apropiati intr-o prima etapa, daca este posibil, sau de catre un ajutor la domiciliu. In toate cazurile, autonomia pacientului si mentinerea lui la domiciliu trebuie sa fie prelungite cat mai mult timp posibil. Spitalizarea trebuie avuta in vedere doar in ultima faza a bolii. Numeroase studii se afla in curs pentru a evalua eficacitatea diverselor terapeutice vizand, in particular, sa remedieze, desi doar superficial, carenta in acetilcolina, intre care tacrina (admisa recent in sua si in franta), care, in doze moderate, a permis, in unele cazuri, sa se atenueze simptomele bolii. Sinonime: dementa presenila, dementa Alzheimer, scleroza Alzheimer, boala Pick.

Alzheimer Alois a fost neurolog si psihiatru german (1864-1915). Boala Alzheimer este o denumire prin care, in prezent, este desemnat ansamblul dementelor degenerative primare care pot debuta atat in perioada de batranete, cat si inainte de aceasta. Prevalenta bolii Alzheimer creste semnificativ cu varsta (5% peste 65 de ani). Boala Alzheimer este o afectiune neurologica cronica, cu evolutie progresiva, caracterizata printr-o alterare ireversibila a intelectului care ajunge la o stare dementiala. Boala lui Alzheimer se traduce printr-o degenerescenta nervoasa cu evolutie inevitabila, cauzata de o diminuare a numarului de neuroni, cu atrofie cerebrala si prezenta "placilor senile". Anatomopatologie - Boala Alzheimer se caracterizeaza anatomopatologic prin atrofie cerebrala generalizata si aparitia unei demente cu evolutie lenta. Cele mai evidente modificari sunt: - atrofia scoartei cerebrale la nivelul regiunilor parieto-temporo-occipitale - leziuni ale hipocampului - dilatarea ventriculilor cerebrali. Istoric - In 1906, neuropatologul german Alois Alzheimer a descris alterarile anatomice observate in creierul unei paciente de 51 ani atinsa de dementa, halucinatii si tulburari de orientare. De atunci, s-a definit boala lui Alzheimer ca o dementa presenila (putand aparea inainte de 65 ani). Comunitatea stiintifica reuneste astazi sub denumirea de "dementa de tip Alzheimer" boala lui Alzheimer si dementele senile. Frecventa - Boala lui Alzheimer este cea mai obisnuita dintre demente. Frecventa sa globala, dupa 65 ani, variaza intre 1 si 5,8%. Ea creste cu varsta, atingand 10% dupa 85 de ani. Aceasta boala risca sa devina, odata cu cresterea continua a sperantei de viata, o adevarata problema sociala. In pofida eforturilor intreprinse pentru a mari numarul centrelor de primire, acestea sunt insuficiente ca numar pentru a gazdui persoanele lipsite de autonomia lor si care nu pot fi ingrijite de catre cei apropiati. Cauze - Acestea raman necunoscute. Au fost formulate numeroase teorii, dar nici una dintre ele nu este pe deplin satisfacatoare sau complet verificata: - ipoteza neurochimica se bazeaza pe o diminuare a nivelurilor unei enzime, colin-acetil-transferaza, in diferite zone ale creierului (cortex si hipocamp). Acest deficit ar antrena o diminuare a cantitatii de acetilcolina, un neurotransmitator (substanta chimica asigurand transmiterea influxului nervos), dar nu explica degenerescenta nervoasa. - ipoteza genetica se bazeaza pe studiile epidemiologice care indica existenta unor antecedente familiale ale bolii copil cu trisomie 21 (mongolism), fara ca sa se poata determina ratiunile unei astfel de asocieri. - ipoteza virala este starnita prin analogia cu boala lui Creutzfeldt-Jakob, o boala cerebrala rara care atinge persoanele varstnice. Totusi, daca exista un agent infectios raspunzator de boala lui Alzheimer, el ar avea nevoie de un anume context genetic, imunitar sau toxic pentru a se manifesta. - ipoteza imunologica se bazeaza pe diminuarea globala a numarului de limfocite circulante si pe prezenta crescuta a autoanticorpilor. Totusi, aceste perturbari sunt frecvente cu inaintarea in varsta in afara oricarei demente. - ipoteza vasculara si metabolica este sprijinita de o reducere a debitului sangvin cerebral, a oxigenarii sangelui si de capacitatea sa de a capta glucoza. Totusi, aceste deficite pot fi consecinte si nu cauza deteriorarii cerebrale. - ipoteza toxica se bazeaza pe cresterea nivelurilor de aluminiu in creier. Dar concentratiile de 5 ori mai mari intalnite la cei dializati nu produc degenerescenta nervoasa. - ipoteza radicalilor liheri se sprijina pe faptul ca imbatranirea este consecinta, in parte, efectelor distructive ale acestora. Ea constituie actualmente obiectul a numeroase cercetari. Simptome si semne - Tabloul clinic este in relatie cu evolutia bolii. In formele de debut, testele psihometrice (de evaluarea a memoriei imediate, de retentie vizuala, de vocabular) permit evidentierea deteriorarii intelectuale. Boala progreseaza spre o dementa accentuata, cu tulburari mari de memorie, dezorientare temporo-spatiala, afazie, agnozie, apraxie, iar uneori hipertonie extrapiramidala si crize epileptice. Cea mai profunda alterare afecteaza functiile cognitive si consta intr-o amnezie indeosebi anterograda, tulburari ale limbajului oral si scris, discalculie, la care se adauga aparaxia si agnozia. Inceputul bolii este, in general, discret, marcat prin simptome banale. Expresia lor variaza mult de la o persoana la alta. Importanta lor se agraveaza, in general, cu timpul. - Tulburarile de memorie constituie primul simptom al bolii. Ele pot fi izolate si pot dura mai multe luni sau mai multi ani. Bolnavul nu mai reuseste sa-si aminteasca numele unei persoane sau al unui loc desi ii sunt bine cunoscute. Se pot constata, de asemenea, tulburari de orientare in timp si in spatiu. Abia mai tarziu tulburarile de memorie afecteaza faptele vechi (incapacitatea bolnavului de a evoca faptele importante ale vietii sale), cunostintele dobandite in anii de scoala sau ai vietii profesionale si bagajul cultural. - Tulburarile de comportament sunt, si ele, relativ precoce dar pot sa nu fie remarcate decat tarziu. O indiferenta, o reducere a activitatii sunt constatate adesea. Ele reprezinta o reactie a bolnavului la tulburarile sale de memorie, dar atesta adesea si un sindrom depresiv. Tulburari de caracter (iritabilitate, idei de persecutie) pot, de asemenea, sa apara. - Tulburarile de limbaj (afazie) trec adesea neobservate la inceput: bolnavul isi cauta cuvintele, utilizeaza frecvent perifraze si cuvintele valabile in orice imprejurare. Mai tarziu, afazia este neindoielnica: discursul este putin informativ sau incoerent, apar inversiuni de silabe sau de cuvinte. Se instaleaza tulburari severe de intelegere a limbajului. - Tulburarile de comportament motor se manifesta printr-o dificultate de a efectua gesturi cu toate ca ele sunt cotidiene (sa se imbrace, sa tina o furculita) atunci cand nu este afectat de vreo paralizie. - Tulburarile de recunoastere a fetelor nu mai permit pacientului sa-i recunoasca pe cei apropiati, chiar sa se recunoasca pe sine intr-o oglinda. Uneori, boala debuteaza printr-o stare confuzionala spontana sau declansata de luarea unor medicamente (anticolinergice in particular), o boala sau un soc afectiv (disparitia cuiva apropiat, schimbarea domiciliului etc.). Evolutie - Evolutia bolii lui Alzheimer este treptata. In faza cea mai avansata, bolnavul a pierdut orice autonomie si trebuie sa fie asistat in toate actele vietii sale cotidiene ca mersul, sculatul, mancatul sau efectuarea toaletei. Adesea este inevitabila o incontinenta totala. Tratament - Actualmente nu exista vreun tratament specific al bolii lui Alzheimer, dar pot fi avute in vedere intotdeauna ingrijiri paleative care sa diminueze simptomele. Unele antidepresive pot fi prescrise pentru a ameliora dispozitia bolnavului si a diminua starea sa de anxietate, dar trebuie evitata mai ales utilizarea antidepresivelor triciclice din cauza proprietatilor lor anticolinergice. De o maniera generala, trebuie sa fie exclus orice medicament anticolinergic. De fapt, esenta tratamentului se bazeaza prin luarea in responsabilitate a bolnavului de catre cei apropiati intr-o prima etapa, daca este posibil, sau de catre un ajutor la domiciliu. In toate cazurile, autonomia pacientului si mentinerea lui la domiciliu trebuie sa fie prelungite cat mai mult timp posibil. Spitalizarea trebuie avuta in vedere doar in ultima faza a bolii. Numeroase studii se afla in curs pentru a evalua eficacitatea diverselor terapeutice vizand, in particular, sa remedieze, desi doar superficial, carenta in acetilcolina, intre care tacrina (admisa recent in sua si in franta), care, in doze moderate, a permis, in unele cazuri, sa se atenueze simptomele bolii. Sinonime: dementa presenila, dementa Alzheimer, scleroza Alzheimer, boala Pick.

Menține-te în formă cu produsele
catena logo
Stiri recente
Un burete marin ar putea vindeca temutul cancer ovarian

O echipa de cercetatori americani anunta descoperirea unui posibil remediu pentru cancerul ovarian, dar ...
Consumul moderat de alcool poate preveni diabetul

Potrivit unui studiu recent, persoanele care consuma frecvent alcool, dar in cantitati moderate, au un ...
Conopida si broccoli ar putea ajuta la vindecarea melanomului

Potrivit cercetatorilor americani, legumele precum broccoli, conopida, ridichile sau varza pot avea un ...
Creierul persoanelor depresive sufera schimbari majore

Depresia este una dintre afectiunile cele mai intalnite si care poate afecta grav viata oamenilor, atat ...
Anticorpii produsi de vaci, posibil tratament in lupta impotriva HIV

O descoperire mai putin obisnuita, poate avea un impact important in tratarea Virusului Imunodeficientei ...
Celulele stem ar putea neutraliza celulele canceroase din creier

O noua speranta pentru pacientii care sufera de cancer de piele, cu metastaza in creier. In urma unor ...
Noutati
Alege constient – 100% organic pentru sanatate, stare de bine si evolutie!

Grija pentru sanatate a devenit, din fericire, una dintre prioritatile tot mai multor oameni. Am inteles ...
Descopera Adevarata Stare de Bine cu ORGANIC INDIA!

Suplimentele alimentare naturale din cele mai renumite si eficiente plante terapeutice indiene si ceaiurile ...
StressManager: relaxare si buna dispozitie!

StressManager este un anxiolitic moderat, ajutor natural in cazuri de epuizare psihica, stres, anxietate, ...
Kiturile Travel bon appetit garanteaza un concediu linistit

Inainte de a pleca in concediu, fiecare dintre noi ar trebui sa treaca pe la farmacie, mai ales daca ...
Probicol IBS, eficient in sindromul de intestin iritabil

Lactobacillus plantarum 299v®este una dintre cele mai bine documentate tulpini bacteriene probiotice. ...
CalmUrin Forte reduce disconfortul aparatului reno-urinar

Este un supliment alimentar superconcentrat, ce contine fructe de merisor canadian atent selectionate, ...
Abonare newsletter
Trateaza-te natural

-banner-NATURALIS-FT---13-XII-2013

Dictionar Medical
Cautare Index

Banner CNMI

Banner Adserver 5

Genera Sun de la Catena

Vara este in plina desfasurare si pentru siguranta ta, Catena recomanda produsele Genera Sun!Citeste mai mult ...
Paul Georgescu – fenomenul de la Zurich

Sustinut de Catena, inotatorul roman a castigat cea de-a XXX-a editie a Sri Chinmoy Marathon Schwimmen 2017, supranumita si Regina competitiilor mondiale de natatie (26,4 km) in ape deschise. Secondat de antrenorul Matei Giurcaneanu si de echipa sa, Paul Georgescu i-a devansat intr-o maniera categorica pe competitorii ...
Paul Georgescu – Regele Maratoanelor Acvatice

Sustinut de CATENA, Campionul roman a castigat recent cea de-a 30-a editie a Sri Chinmoy Marathon Schwimmen 2017 – Regina competitiilor mondiale de natatie (26,4 km) in ape deschise.   Membru de onoare Catena Racing Team – cel mai numeros si mai titrat club polisportiv al unei companii, multiplu ...
Catena te trimite din nou la bai

Catena te trimite din nou la baiCiteste mai mult ...
Catena, farmacia inimii, sustine campionii!

Fost poloist, profesor de inot, inotator indarjit, Paul traieste in lumea performantei si a scopului extrem: acela de a dobori, din cand in cand, cate o bariera. Cu tenacitate si ambitie de invingator, Paul Georgescu  inoata acum in ape reci.Pentru ca se antreneaza la temperaturi ce nu trebuie sa depaseasca ...
Gerovital Tratament Expert - Sampon anticadere

Gerovital Tratament Expert - Sampon anticadere x 250 ml - CatenaSamponul anticadere Gerovital Tratament Expert contine elemente esentiale care contribuie la intarirea radacinii firului de par si ii stimuleaza cresterea sanatoasa, lasandu-i un aspect stralucitor.Citeste mai mult ...
Tipurile de anestezii

Dr.Lelia Iliescu , medic specialist ATI-Spitalul Clinic Colentina descrie care sunt tipurile de anestezii folosite in timpul interventiilor chirurgicale.Suspendarea intregului ansamblu de sensibilitati ale corpului nostru, anestezia generala, in fapt, este folosita pe scara larga in timpul operatiilor.Ea se foloseste ...
Naturalis Calciu Magneziu Zinc si Vitamina D

Naturalis Calciu Magneziu Zinc si Vitamina D, 20 comprimate efervescente - CatenaCiteste mai mult ...
Campania 'O inima sanatoasa iubeste mai mult'

Catena - Farmacia Inimii si partenerii sai va ofera, in perioada 15 august - 15 septembrie 2017, 30% reducere la produsele selectionate pentru sanatatea INIMII!!!Citeste mai mult ...
Pregatirea pacieniilor pentru mamografie

Elisabeta Bostina - asistenta medicala licentiata in asistenta medicala generala - competenta radiologie - Spitalul Clinic Coltea descrie in ce consta pregatirea pacientilor in vederea realizarii unei mamografii.Citeste mai mult ...
Noul numar Vezi toata arhiva
1 1 1 1 1 1
scroll up scroll down
Link