Revista care te menține sănătos

Dicționar medicamente

Dilceren, solutie perfuzabila

13 decembrie 2010
Share

Prezentare:

Solutie perfuzabila 0,2 mg/ml; cutie x 1 fl. x 50 ml

Indicatii:

Prevenirea si tratamentul deficientelor ischemice neurologice cauzate de spasme vasculare cerebrale, hemoragii subarahnoidiene de origine anevrismala sau traumatica. Tratamentul tulburarilor functiilor cerebrale la varstnici cu simptome pronuntate cum ar fi pierderea memoriei, alterarea capacitatii de efort si concentrare si labilitate psihica.

Doze:

In hemoragia subarahnoidiana de origine anevrismala: 5-14 zile de tratament cu solutie perfuzabila, inceput la maxim 4 zile dupa hemoragie, ap si oral 6 x 60 mg/zi la 4 ore interval timp de 7 zile. In hemoragia subarahnoidiana de origine traumatica: 7-10 zile de tratament cu solutie perfuzabila ap si oral 6 x 60 mg/zi la 4 ore interval timp de 11-14 zile. Tratamentul tulburarilor cerebrale datorate varstei: oral timp de cateva luni. Nimodipinul solutie perfuzabila se administreaza in perfuzie continua intravenos via cateter central folosind o pompa de perfuzie. Instilatii in ventriculii cerebrali: intraoperator o solutie de nimodipin diluata proaspat preparata (1 ml de nimodipin solutie perfuzabila si 19 ml sol. Ringer lactat) incalzita la temperatura corpului (a sangelui) poate fi instilata intraventricular.

Contraindicatii:

Alterare severa a functiilor hepatice (ciroza hepatica). Nu se administreaza asociata cu medicamente antiepileptice (fenobarbital, fenitoina sau carbamazepina).

Atentionari:

Precautie in caz de edem cerebral generalizat sau o crestere marcata a presiunii intracraniene (HIC). La pacientii varstnici cu afectiuni multiple, in caz de alterare severa a functiei renale (rata filtrarii glomerulare < 20 ml/min) si in caz de alterare severa a functiilor cardiovasculare, trebuie supraveghere atenta. Precautie la pacientii cu hipertensiune arteriala (presiunea sistolica mai mica decat 100 mmHg). Sarcina. soferi si activitati de precizie.

Reactii adverse:

Greata, rareori ileus paralitic (modificari de tranzit intestinal datorate parezei intestinale); ameteala, cefalee, senzatie de slabiciune; in rare cazuri pot aparea simptome de hiperactivitate a SNC caracterizate prin agitatie motorie crescuta, excitatie, agresivitate sau transpiratie. In cazuri izolate s-au observat hiperkinezie si stari depresive. Mai pot aparea: scadere marcata a TA, in special cand valorile initiale sunt crescute, flush, senzatie de caldura, edeme periferice, bradicardie sau, mai rar, tahicardie. Foarte rar trombocitopenie.