Incetare spontana ireversibila a unei activitati cardiace eficace, care antreneaza o oprire a perfuzarii organelor vitale. Un stop cardiocirculator este denumit in mod obisnuit stop cardiac. Se mai vorbeste adesea si de o ineficienta cardiovasculara.
Cauze – Un stop cardiocirculator este, in general, complicatia unei cardiopatii ischemice (infarct miocardic). Cauzele directe cele mai frecvente sunt fibrilatia ventriculara (activitate cardiaca anarhica), asistolia (absenta unei activitati electrice) si disociatia electromecanica (activitate electrica pesistenta, dar fara eficacitate a inimii asupra circulatiei). O ineficacitate cardiocirculatorie mai poate rezulta si dintr-o tulburare majora a ritmului (bradicardie sau tahicardie) sau dintr-o mare perturbatie circulatorie (hemoragie masiva, embolie pulmonara).
Simptome si semne – Un stop cardiocirculator provoaca in 15-20 secunde o pierdere a constientei si opreste comanda respiratorie. In faza initiala a stopului pot surveni convulsii, cu pierderea urinei. Disparitia pulsului, perceputa pe carotidele de pe fiecare parte a gatului sau pe artera femurala in regiunea inghinala, atesta ineficacitatea cardiorespiratorie. Miscarile respiratorii sunt absente sau inlocuite prin secuse respiratorii intermitente. Cianoza buzelor si a urechilor traduce anoxia tisulara, iar midriaza (dilatatia fixa a pupilelor) arata rasunetul cerebral grav al acestei anoxii.
Tratament si prognostic – Constatarea stopului cardiocirculator impune manevre imediate de reanimare: asigurarea eliberarii cailor aeriene de orice obstacol, efectuarea unei respiratii artificiale gura-la-gura, restaurarea unei activitati circulatorii prin masaj cardiac extern. Reanimarea trebuie sa fie continuata pana la recuperarea bolnavului (eficacitatea ei fiind judecata prin prezenta unui puls femural si prin ridicarea custii toracice in cursul respiratiei gura-la-gura), pana la sosirea unui personal calificat sau pana la declararea mortii de catre un medic. Masurile de salvare sunt inlocuite cu ventilatia artificiala dupa intubatie traheala si prin tratamente care depind de cauza stopului cardiocirculator (de exemplu soc electric extern in caz de fibrilatie ventriculara). Masajul cardiac este urmat pana la reluarea unei activitati cardiace spontane suficiente.
