Cancerul de vezica urinara apare ca urmare a multiplicarii anormale a celulelor aflate in peretele acestui organ. Peretele vezicii este format din mai multe straturi, 90% din aceste tumori dezvoltandu-se in stratul superficial care captuseste interiorul vezicii.
Tumorile de la nivelul vezicii pot fi: benigne, necanceroase, care pot fi indepartate si nu pun viata pacientului in pericol, si maligne, canceroase, care trebuie tratate inainte de a se raspandi in musculatura peretelui vezical.
Barbatii sunt de 3 ori mai predispusi decat femeile la dezvoltarea acestei afectiuni. Sa aflam, asadar, mai multe informatii despre acest tip de cancer.
Simptome specifice cancerului vezical
Cele mai frecvente simptome cu care se confrunta o persoana suspectata de cancer de vezica urinara sunt:
- Sange in urina – de multe ori, prezenta sangelui in urina nu poate fi detectata decat microscopic. In 80-90% din cazuri, sangele in urina este primul semn al cancerului de vezica;
- Dureri la urinare;
- Nevoia de a urina frecvent;
- Senzatie de arsura sau durere resimtita in zona pubisului sau perineului;
- Spasme ale vezicii;
- Dureri in partea de jos a spatelui.
Aceste simptome nu semnaleaza obligatoriu prezenta unei tumori maligne, ci pot fi semnele altor probleme mai frecvente. Daca experimentati astfel de simptome, consultati de urgenta medicul pentru ca acesta sa va recomande analizele adecvate si in urma carora se va putea determina afectiunea care sta la originea simptomelor.
Factori de risc si masuri preventive
Factorii de risc implicati in aparitia acestui tip de cancer sunt:
- Fumatul este factor de risc in mai mult de 50% din cazurile de cancer de vezica urinara. Fumatorii (de tigari, de pipe sau de trabucuri) sunt de 3 ori mai predispusi sa dezvolte carcinoame ale vezicii decat nefumatorii. De asemenea, fumatorii pasivi sunt si ei susceptibili la aparitia acestui tip de cancer;
- Expunerea prelungita la anumite produse chimice toxice (produse de ardere a gazelor naturale, amine aromatice, compusi ai cadmiului, produse chimice de uz fotografic, fibre acrilice, polietilena, oxid de titan si clor), spre exemplu, lucratorii in industria textila, in cea a cauciucului sau aluminiului, ori pictorii. Cancerul de vezica urinara este unul din cele 3 tipuri de cancere profesionale recunoscute de Organizatia Mondiala a Sanatatii;
- Anumite medicamente care contin ciclofosfamida, folosite in chimioterapie, pot provoca carcinoame uroteliale;
- Radioterapia in regiunea pelvina. Anumite femei supuse radioterapiei in tratamentul cancerului de col uterin au dezvoltat ulterior o tumora la nivelul vezicii.
Masurile preventive de baza diminueaza considerabil riscul dezvoltarii acestei maladii. Modificarea alimentatiei este la indemana oricui, tinand cont ca aceasta nu necesita eforturi deosebite. Vorbim de consumul regulat de fructe si legume, care poate preveni aparitia celulelor canceroase in vezica, si despre marirea cantitatii de lichide ingerate, in special de apa si ceaiuri. Consumul de lichide contribuie la marirea volumului de urina, astfel produsii toxici si cancerigeni prezenti in vezica sunt diluati. Renuntarea la fumat este o masura importanta de prevenire a acestui tip de cancer. In fine, expunerea la produsele chimice cancerigene poate avea consecinte mai putin nefaste daca se utilizeaza echipamentul de securitate pe care orice angajator are obligatia sa-l furnizeze lucratorilor.
Optiuni terapeutice in cancerul de vezica urinara
Frecvent, terapia acestui tip de cancer necesita mai multe abordari: chirurgie, chimioterapie, imunoterapie si radioterapie. Strategiile terapeutice difera de la o persoana la alta, in functie de caracteristicile fiecarui tip de cancer vezical.
Abordarea chirurgicala consta fie in rezectie transuretrala, fie in cistectomie partiala sau totala, fie in ablatia vezicii.
- Prin rezectia transuretrala se indeparteaza celulele canceroase cu ajutorul unui instrument numit cistoscop. In acest mod sunt tratate carcinoamele superficiale. Apoi, pentru a opri sangerarea si a distruge celulele maligne restante, se practica fulguratia (arderea electrica).
- In cazul cistectomiei partiale, chirurgul indeparteaza o parte a vezicii afectate de tumora. Consecinta acestei interventii o reprezinta reducerea volumului vezicii, deci, nevoia frecventa de a urina.
- In cazul tumorilor extinse, chirurgul va recurge la cistectomia totala, adica indepartarea intregii vezici, dar si a ganglionilor si organelor invecinate (prostata, vezicule seminale, o parte a uretrei in cazul barbatilor; uter, ovare, trompe uterine si o parte a vaginului in cazul femeilor).
- Ablatia vezicii trebuie sa fie urmata de chirurgia reconstructiva care are ca scop restabilirea unui nou circuit pentru evacuarea urinei. Chirurgia reconstructiva vizeaza fie crearea unei vezici artificiale interne cu ajutorul unui segment din intestin, fie atasarea unui sac exterior corpului care va colecta urina.
Chimioterapia urmareste reducerea riscului recidivei tumorii si poate fi administrata intravenos sau intravezical.
Imunoterapia vizeaza intarirea sistemului imunitar al pacientului in scopul combaterii tumorii sau al evitarii unei recidive. Tratamentul consta in injectarea de bacterii non-virulente in vezica (cel mai frecvent, bacilul Calmette-Guerin), care determina corpul sa reactioneze si sa distruga celulele canceroase.
Radioterapia este o metoda de tratament la care se recurge mai rar in cancerul de vezica urinara si care consta in distrugerea celulelor canceroase cu ajutorul razelor radioactive.
Oana Anghel
Surse: doctissimo.fr; e-sante.fr
