Revista care te menține sănătos

Afecțiuni cardiace

Tensiunea arteriala oscilanta si riscurile ei

Irina Chelarescu; consultant: dr. Cristiana Roman, medic specialist cardiologie
16 ianuarie 2019
Share
Tensiunea arteriala oscilanta si riscurile ei

Dupa efectuarea unui efort fizic, cand avem emotii sau cand suntem obositi, tensiunea arteriala creste, ca un mecanism de adaptare a organismului, pentru ca apoi sa revina la valorile normale. Exista insa si cazuri in care aceste cresteri episodice peste valorile normale nu sunt motivate de efort sau de oboseala. Vorbim in acest caz de o tensiune oscilanta.

Cand vorbim de masurarea tensiunii arteriale, avem in vedere inregistrarea a doua valori numerice. Avem, pe de-o parte, tensiunea arteriala sistolica, care are de obicei o valoare mai mare (120-130 mm Hg) si care desemneaza presiunea cardiaca generata pentru a pompa sangele de la inima spre celelalte organe. Valoarea mai mica (70 mm Hg) desemneaza tensiunea arteriala diastolica, ce reprezinta presiunea vaselor de sange in momentul in care inima se umple cu sangele venit din restul corpului.

In cazul in care ne confruntam cu tensiune arteriala oscilanta, aceasta prezinta cresteri episodice peste valorile normale, dar la urmatoarele masuratori tensiunea revine de obicei la parametri normali. Exista insa riscul ca aceste oscilatii sa devina din ce in ce mai frecvente. In timp, dupa mai multe luni sau chiar ani, unele dintre aceste persoane cu tensiune oscilanta pot dezvolta hipertensiune arteriala.

Ce presupune hipertensiunea arteriala?

Daca tensiunea creste cu cel putin 2 mm Hg peste valoarea medie, cand este masurata de cel putin doua ori la un interval de doua saptamani in conditii de repaus si de calm, este un semn de hipertensiune. Din punct de vedere patologic, cresterea tensiunii arteriale minime este mult mai importanta. Deoarece hipertensiunea arteriala implica o suprasolicitare din partea inimii, care trebuie sa pompeze sangele contra unei presiuni superioare, apare ingrosarea peretilor ventriculilor si daca se agraveaza, se ajunge la insuficienta cardiaca.

Hipertensiunea poate actiona si asupra sistemului nervos central, declansand o encefalopatie hipertensiva cu dureri de cap, ajungand chiar si la accident vascular cerebral. Valoarea acesteia creste cu varsta, adica cu starea de sclerozare a peretilor arteriolelor si a vaselor mici care, prin depozitarea de saruri de calciu, isi pierd elasticitatea si se pot rupe.

Semne si simptome ale tensiunii arteriale oscilante

Principalele semne ale hipertensiunii arteriale sunt:

  • Cefalee matinala in regiunea occipitala;
  • Ameteli;
  • Insomnie;
  • Amortirea membrelor.

Se recomanda in aceste conditii un regim alimentar bogat in saruri minerale: iod (hipotensor), mangan (regleaza functiile renale). Simptomele devin sesizabile in momentul in care hipertensiunea s-a instalat deja. Chiar si atunci, sunt deseori ignorate sau tratate simptomatic, fara a investiga cauza reala. Din cauza caracterului asimptomatic, hipertensiunea a fost numita „ucigasul tacut”, nefiind descoperita decat in momentul instalarii unor complicatii.

Cauzele care determina valori marite ale tensiunii arteriale

Printre cauzele producerii hipertensiunii se afla:

  • Ereditatea (60%);
  • Obezitatea;
  • Consumul de sare (necesarul de 2-3 g/zi). Este recomandat ca fiind normal un aport de 4 g sare/zi. Dar daca exista insuficienta cardiaca, atunci este indicat sa nu se consume mai mult de 2 g sare pe zi, cantinate ce poate fi asigurata prin consumarea de cruditati fara adaos de sare.
  • Stresul. Emotiile pozitive duc la scaderea tensiunii arteriale. Contactul sexual insa duce la cresterea tensiunii sistolice si diastolice.
  • Exista o stransa legatura intre tensiunea arteriala si rinichi. Tensiunea arteriala creste cand se produce o incetinire a circulatiei sangvine prin rinichi (distrugerea globilor rinichilor). Materiile care provoaca degradarea globilor sunt: sarea, acizii de proteine, nicotina, metalele (in special mercur) si medicamentele. Este indicat deci sa fie evitate.

In conditii normale, valorile tensiunii au o evolutie ciclica: orele de varf pentru tensiune sunt 6:00-10:00 si 17:00-19:00, iar la 3-4 noaptea sunt valori minime. La sfarsitul lunii ianuarie, tensiunea diastolica are valori maxime, iar la mijlocul lunii februarie, tensiunea sistolica este maxima.

Cum se stabileste diagnosticul de tensiune arteriala oscilanta?

Diagnosticul de tensiune oscilanta nu exista in clasificarea standard a nivelurilor de tensiune arteriala. Se considera normala tensiunea 120/80, insa limita normala trebuie sa tina seama si de varsta si conditiile clinice asociate ale pacientului. Este important de stiut ca oscilatii ale tensiunii arteriale pot sa apara si in functie de locul in care se desfasoara masuratorile. De exemplu, in cabinetul medical, pacientul poate avea o tensiune crescuta, dar o masuratoare efectuata in conditiile obisnuite de mediu ale pacientului poate arata valori normale. Aceasta situatie este cunoscuta sub numele de „hipertensiune de halat alb”. Insa nici aceasta oscilatie nu este de neglijat. Si in asemenea cazuri exista riscul de a dezvolta hipertensiune, in timp.

Prima cifra in masurarea tensiunii, intotdeauna mai mare, reprezinta tensiunea maxima sau sistolica si arata mai ales starea inimii, iar a doua cifra, mai mica, minima, reprezinta tensiunea diastolica si este relevanta pentru starea arterelor periferice. Se vorbeste de tensiune oscilanta numai cand diferenta intre masuratori este de peste 5-6 cm.Hg (coloana de mercur).

Pentru a se stabili cu mai mare exectitate diagnosticul de hipertensiune, pacientul trebuie sa-si masoare tensiunea timp de 6 saptamani, in diverse momente ale zilei si locuri. El noteaza de fiecare data intr-un carnet valoarea tensiunii constatate, ora si locul unde se afla. Dupa 6 saptamani, medicul analizeaza datele si poate stabili un diagnostic.

Tratamentul tensiunii arteriale oscilante

Chiar daca tensiunea arteriala oscilanta nu afecteaza stilul de viata al pacientului, salturile hipertensive trebuie controlate si prevenite. Un pacient care sufera de o astfel de afectiune nu trebuie sa renunte la supravegherea medicala. Medicul este cel care trebuie sa identifice factorii de risc, sa ii masoare tensiunea frecvent si sa il tina sub observatie.

Pacientul cu tensiune oscilanta poate fi investigat suplimentar, prin inregistrarea ambulatorie a tensiunii arteriale. Se utilizeaza un dispozitiv care masoara tensiunea periodic (poate fi programat la 15, 30 sau 60 de minute), atat in timpul zilei, cat si in timpul noptii. Avand aceasta inregistrare, se intocmeste un raport medical prin care se analizeaza episoadele de hipertensiune arteriala pe care le-a avut pacientul, precum si conditiile in care au aparut ele.

tensiune arteriala si oscilarile ei

Regimul alimentar este foarte important pentru pacientii cu tensiune fluctuanta

In cazul unei tensiuni arteriale oscilante, este esential regimul alimentar fara grasimi animale (colesterolul produce ateroscleroza, care scade calitatea peretelui arterial, reducandu-i elasticitatea), carne de porc, prajeli, cafea, alcool, tigari, sare (care retine apa in organism si creste volumul sangvin), conserve. Tensiunea incepe sa creasca dupa 15 minute de la bautul cafelei, iar dupa o ora creste si mai mult. Alcoolul nu numai ca face sa creasca tensiunea, dar chiar produce tensiune.

In aceste conditii, indicatia este un regim alimentar in care sa predomine alimentele hipotensoare: usturoi, ceapa, praz, salata, sparanghel, urzica, hrean, leustean, sfecla, fasole verde si boabe, cartofi, mult peste, paine graham si rar pasare de curte, porumbei. Se vor consuma cu predilectie grau, soia si in special secara, incoltite.

Este recomandata evitarea efortului fizic excesiv, a tensiunii nervoase, a obezitatii. Sunt necesare plimbari zilnice si chiar gimnastica medicala. O simpla alergare face sa creasca tensiunea, dar efortul prelungit duce la scaderea tensiunii sistolice.

Cum tineti tensiunea arteriala sub control

Tensiunea arteriala trebuie masurata ori de cate ori aveti ocazia, fie la medicul de familie, fie acasa. Tensiometrele uzuale, desi mai putin fiabile decat cele utilizate de medici, sunt de un real ajutor in diagnosticul hipertensiunii. Masurarea tensiunii este un gest elementar pe care il putem face cu totii pentru sanatatea noastra.

Cel mai bun moment al zilei pentru masurarea tensiunii arteriale este dimineata. Trecerea de la starea de repaus la cea activa este perceputa de organismul hipertensivului ca un efort, de aceea tensiunea creste dimineata, iar hipertensiunea este mai usor de diagnosticat. Asa se explica de ce infarctul si accidentul vascular cerebral sunt mai frecvente dimineata.

Preventia tensiunii arteriale oscilante

Sunt recomandate cateva modificari ale stilului de viata, menite sa mentina tensiunea arteriala in limite normale:

  • Reducerea consumului de sare;
  • Cresterea efortului fizic;
  • Scaderea greutatii corporale daca pacientul este obez sau supraponderal;
  • Intreruperea fumatului;
  • Suprimarea consumului de alcool.

Toti acesti factori pot contribui la cresterea tensiunii arteriale si la instalarea hipertensiunii. Daca sunt insa corectati, tensiunea poate reveni la parametri
normali.

Menține-te
sănătos
în fiecare lună

Utilizăm datele tale în scopul corespondenței și pentru comunicări comerciale. Pentru a citi mai multe informații apasă aici.