“Orice drum de o mie de kilometri incepe cu un pas!”, spune un vechi proverb chinezesc. Ei bine, acest pas, care uneori ne poate duce atat de departe, nu poate fi facut in conditii optime decat de un picior a carui osatura musculo-scheletala este perfect organizata. Talpa este cea care ne ajuta sa luam zilnic contact cu solul si care ne permite sa ne deplasam, sa stam in picioare etc. Dar ce se intampla in momentul in care platfusul afecteaza aceasta regiune a corpului? Haideti sa vedem!
Platfusul, numit popular si piciorul plat, este o afectiune caracterizata prin prabusirea boltei plantare. Anatomia scheletala a piciorului (in limbaj popular a labei piciorului) este alcatuita dintr-o serie de oase (tarsienele, metatarsienele si falangele), aranjate in asa fel incat imita forma unui arc de bolta sustinut la baze de o structura de rezistenta care se numeste fascia plantara sau aponevroza plantara (un soi de membrana de substanta dura, care prezinta un grad limitat de elasticitate datorita fibrelor de colagen si elastina care apar in compozitia sa).
Cauzele care pot duce la aparitia piciorului plat pot fi numeroase. Printre acestea enumeram: rahitismul, afectiunile neuromusculare precum poliomielita sau paraliziile spastice, tulburarile de crestere, pubertatea, supraincarcarea profesionala, amputatia celuilalt membru inferior, tulburari de statica date de afectiuni ale soldului si genunchiului, incaltaminte defectuoasa, tulburari de menopauza, obezitate, viata sedentara.
Semne ale platfusului
Ca aspect, piciorul plat se prezinta in usoara flexie si pronatie pe gamba, talpa fiind convexa (in termeni populari scobitura talpii dispare sau se diminueaza, laba piciorului se deplaseaza spre lateral, pacientul calcand predominant pe partea interna-mediala a talpii).
Mai pot aparea si alte aspecte patologice, precum culoarea violacee a piciorului cu transpiratii abundente si reci, edem perimaleolar (glezne umflate), in special la femei si reliefarea evidenta a tendoanelor de pe fata dorsala a piciorului (partea de sus a labei piciorului) si hallux valgus (piciorul cu acele „monturi” pe partea interna, langa degetul mare, acesta fiind orientat inspre lateral). Platfusul poate fi si congenital.
Efectele nedorite ale platfusului pot fi cu mult mai mari decat ne-am astepta. In primul rand as dori sa mentionez durerea care apare in zona talpii si a gambelor in clinostatism prelungit (stat in picioare), la mers sau la alergat. Acestea pot fi de o intensitate destul de mare, incat sa nu ne lase sa ne desfasuram in conditii optime diverse activitati sau chiar activitatea profesionala.
Complicatii ale platfusului
Urmarile platfusului pot lua forme diferite, precum: genu valgum (sau genunchii in „x”), bascularea bazinului inspre posterior, coxartroza, gonartroza, discopatie cervicodorsolombara (o afectiune a discurilor intervertebrale, datorata in acest caz tulburarilor de biomecanica), scolioza (deviere a coloanei vertebrale inspre lateral), cifoza (in termeni populari „cocoasa”) sau hiperlordoza (o accentuare exagerata a curburii coloanei lombare). Pe langa aceste afectiuni se mai pot intalni tulburari de ordin respirator sau chiar cardiovascular (foarte rar) datorita unor dezechilibre grave de statica vertebrala.
Ultimul aspect patologic pe care as dori sa-l amintesc, dar nu si cel mai putin important, este afectarea functiei de pompa pe care o are talpa piciorului (datorita miscarii „de mers” sangele venos de la acest nivel este impins in sus, antigravitational, in sensul circulatiei de intoarcere, preluand o parte din activitatea ventriculului stang si a pompei peretilor arteriali – venele fiind mai putin elastice si astfel mentinand o buna circulatie sangvina). Asadar, datorita insuficientei pompei de intoarcere venoasa, pot sa apara fenomene de insuficienta circulatorie la nivelul membrelor inferioare, fenomen care faciliteaza aparitia celulitei localizate (care se insoteste in acest caz si de staza limfatica).
Tratamentul platfusului
Tratamentul platfusului poate fi de tip nechirurgical in cazul tulburarilor usoare: sustinatoare plantare dupa mulaj si gimnastica medicala. Personal, recomand ca acestea sa mearga intotdeauna impreuna, deoarece folosirea doar a sustinatoarelor plantare (talonete) poate duce la hipotrofierea si mai accentuata a musculaturii sustinatoare si implicit a agravarii platfusului. Tratamentul chirurgical se instituie numai dupa varsta de zece ani si doar daca patologia nu este rezolvabila prin mijloace specifice balneofizioterapice. Iata de ce este atat de important sa depistam aceasta patologie din timp, pentru ca prin mijloace de preventie si reeducare sa putem evita toate complicatiile pe care le-am enumerat mai sus.
Radu Leon George
Medic specialist medicina de familie
Fiziokinetoterapeut specialist
Centrul medical Leomedica
Tel.: 021/760.01.99
E-mail: [email protected]
www.leomedica.uv.ro
