Medicul stomatolog trebuie sa ii explice pacientului ca procesul de introducere a unui implant dentar este unul complex, la care contribuie mai multi factori, de la structura osoasa pana la zambet, astfel incat, cea mai buna decizie sa fie luata impreuna.

Planul de tratament propus de medicul dentist este cel favorabil pacientului, insa acesta din urma influenteaza planul definitiv, intrucat partea financiara este un factor decisiv.

Resorbtia osoasa determina tipul de implant

Resorbtia osoasa reprezinta ingustarea tesutului osos de sustinere a dintilor si a maselelor, intervenind odata cu varsta, fumatul si lipsa dintilor. Resorbtia osoasa determina tipul de implant ales pentru pacient. Astfel, daca tesutul osos este mare, se recomanda un implant mai lung, iar unui tesut osos mic ii corespunde un implant mai scurt. Implantul dentar sta la baza functionalitatii acestei proceduri, insa aspectul estetic este oferit de catre puntea sau proteza pe care medicul dentist protetician o alege, in functie de tonicitatea buzelor si a liniei surasului.

Tonicitatea slaba a buzelor impiedica utilizarea puntii clasice

Tonicitatea fiziologica a buzelor este favorizata in majoritatea cazurilor de resorbtiile minime, moment in care se pot realiza puntile cimentate. Insa, exista situatii cand de la nivelul de resorbtie medie se poate trece la nivelul de resorbtie mica. In cazul unei tonicitati slabe a buzelor, trebuie stiut ca acest considerent nu poate fi rezolvat prin puntea clasica.

Puntea insurubata, a doua varianta

In aceste conditii, partea estetica nu poate fi rezolvata prin aceasta metoda, motiv pentru care medicul dentist renunta la augmentarea osoasa si propune pacientului puntea insurubata. Aceasta amelioreaza lipsa osoasa din zona vestibulara, care mentine tonicitatea buzelor. Tinand cont de acest exemplu, lucrurile pot varia, deoarece tonicitatea buzelor poate fi prezenta sau absenta in toate cele trei cazuri de resorbtie osoasa.

Linia surasului influenteaza alegerea metodei de tratament

Pacientul trebuie sa acorde o foarte mare importanta suprastructurilor, deoarece ele sunt vizibile, nu implantul, oferind un aspect placut si natural. De asemenea, linia surasului prezinta particularitati care influenteaza trasarea planului de tratament. De exemplu, in cazul unei paciente cu resorbtie osoasa medie, unde, teoretic, i s-ar potrivi o punte insurubata pe implanturi, daca linia surasului este mult mai sus decat zenitul dintilor frontali, atunci ne confruntam cu o mare problema estetica. Aceasta deoarece gingia falsa de acrilat nu se va potrivi niciodata cu gingia naturala, iar discrepanta va fi foarte mare.

Cum stim daca este resorbtie mica, medie sau avansata?

Pe langa setul de poze si radiografia panoramica realizate in prima sedinta, se mai iau amprente pentru modelul de studiu. Aceasta etapa nu ar trebui sa lipseasca din procesul aplicarii implantului. In functie de aceasta, putem discuta despre cele trei niveluri de resorbtie astfel:

• Daca tehnicianul trebuie sa mai razuiasca dintii pentru a-i monta pe arcada si a se obtine ocluzia corecta, atunci avem o resorbtie minima;

• Daca tehnicianul trebuie sa adauge putina ceara sau dintii sunt aproape perfect incadrati, atunci vorbim de o resorbtie medie;

• Daca tehnicianul trebuie sa completeze masiv cu ceara pentru a obtine ceva functional si estetic, atunci este o resorbtie avansata.

Pacientul trebuie sa cunoasca toate optiunile de tratament

Pacientului trebuie sa i se explice toate optiunile si posibilitatile, ca si limitele rezultatelor pentru fiecare in parte. In concluzie, putem spune ca suprastructurile pe implanturi sunt punctul zero de la care trebuie sa plece planul de tratament in momentul in care se doreste anticiparea rezultatului final. In acest fel, si asteptarile pacientului sunt cat mai ancorate in realitate.

Dr. Razvan Savu,

Medic dentist generalist,

Clinica stomatologica Royal Dental,

Telefon: 0725.008.800

Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza