Doar o cantitate mica din aerul inghitit in timpul ingestiei de alimente sau bauturi ajunge in intestinul subtire, majoritatea fiind eliminat in momentul eructatiilor (eliminarea aerului la nivelul cavitatii bucale). Dar gazul intestinal se elimina si la nivelul sfincterului anal (flatulatii). Cele doua manifestari sunt procese fiziologice normale care, in principiu, nu trebuie investigate suplimentar in vederea stabilirii unei patologii decat atunci cand se insotesc si de alte simptome: dureri abdominale colicative, greata, varsaturi, constipatie, anorexie (pierderea poftei de mancare).

Din ce cauza ne simtim „prea plini”?

Producerea de gaz in tubul digestiv si distensia abdominala au drept cauze principale:

• Maldigestia si malabsorbtia de zaharuri si fibre din alimentatie;
• Afectiunile functionale intestinale, cel mai frecvent intalnit si mai studiat din punct de vedere clinic fiind sindromul de intestin (colon) iritabil, in care este afectata si functia motorie intestinala;
• Sindroamele asociate cu suprapopulare bacteriana intestinala, exces de colonii bacteriene producatoare de gaz, situatie care se poate asocia cu diaree si scadere in greutate;
• Sindroamele de dismotilitate – pareza anumitor segmente ale tubului digestiv (a stomacului – gastropareza, a intestinului – ileus), care indica, de regula, o afectiune severa.

Cand ne prezentam la medic?

Consultul medical este indicat in momentul in care, pe langa balonare, exista si alte simptome, cum sunt: greata si varsaturi, scadere in greutate, constipatie sau diaree, prezenta de mucus sau sange in scaun, dureri abdominale, febra. Atentie si la simptomele extradigestive asociate: transpiratie excesiva, durere toracica, palpitatii, dispnee (senzatie de sufocare), care necesita prezentarea la medic.

Cum prevenim instalarea balonarii?

Prevenirea balonarii se face in principal prin evitarea inghitirii de aer (aerofagie) in cursul ingestiei de alimente sau lichide. Indicat este sa luati masa in liniste, fara graba sau alte preocupari in momentul respectiv, sa mestecati bine alimentele si sa respectati un orar fix al meselor, in general 3 mese principale, nu foarte bogate cantitativ si 2 gustari intre mesele principale. De asemenea, evitati situatiile care produc hipersalivatie (si aerofagie consecutiv), nu consumati guma de mestecat si nu fumati.

Regim igieno-dietetic adecvat si individualizat

In prima linie de tratament medical se folosesc preparate care contin simeticona. In cazul in care simptomele persista, se recomanda consultul medical pentru a se evidentia cauza specifica si a se trata in consecinta. Prezentarea la medic este importanta si pentru ca uneori se stabilesc anumite cauze alimentare si, in consecinta, se prescrie un regim igieno-dietetic adecvat si individualizat. Nu exista in aceasta privinta sfaturi generale care sa dea rezultate in toate situatiile.

Exista posibilitatea ca simptomele sa persiste sau sa revina chiar in cursul unui regim alimentar corect, precum si in timpul sau dupa oprirea tratamentului initial. Din acest motiv, sunt necesare investigatii suplimentare.

Stresul si anxietatea, responsabile de persistenta simptomelor

Desi balonarea (ca simptom unic) nu presupune in general existenta unei afectiuni severe, poate fi neplacuta in timp prin persistenta cu care se manifesta. De aceea, si din cauza faptului ca in foarte multe situatii stresul si anxietatea (legate de factori de mediu din cei mai diversi) contribuie la stagnarea simptomelor, este bine ca supravegherea medicala sa se faca periodic, la indicatia unui medic gastroenterolog, medic de medicina generala sau medic de medicina interna. In anumite situatii, un beneficiu important il aduce psihoterapia, singura sau asociata tratamentului medicamentos.

Dr. Paul Dragomir,

Medic primar gastroenterologie,

Medic specialist medicina interna,

Centrul Medical Medsana,

www.medsana.ro