Automedicatia, fie ca vrem sa acceptam sau nu, este inca o practica de care romanii se folosesc frecvent, in ciuda pericolelor la care se expun. In necunostinta de cauza, multe persoane isi administreaza antibiotice atunci cand au gripa, sa spunem. Astfel, nu fac altceva decat sa isi slabeasca in mod gratuit organismul. La fel, diferite infectii bacteriene sunt uneori „tratate" cu bai calde, iar acest lucru nu face decat sa agraveze boala, prin amanarea tratamentului corespunzator.

Ce sunt virusurile si cum actioneaza?
Virusurile sunt entitatile infectioase cele mai frecvente. In dezvoltarea lor, depind integral de gazda, adica organismul uman. Virusurile nu se pot multiplica decat in interiorul unei celule vii. Ele patrund in mecanismul unei celule sanatoase si modifica programul celular, pentru a se reproduce si a infecta alte celule.

Ce provoaca virusurile?
Virusurile sunt responsabile de aparitia unor boli relativ usoare, cum ar fi racelile si gripele, precum si afectiuni ca rinofaringitele, hepatita sau gastroenteritele. Tot aceste entitati sunt responsabile de aparitia bolilor copilariei: rujeola, varicela, rubeola etc. Pentru unele dintre aceste boli (gripa), individul se poate proteja cu ajutorul unui vaccin. Boli grave ca SIDA sau Ebola nu pot fi insa prevenite prin aceasta metoda si nici nu se bucura inca de tratamente ce au ca efect vindecarea.

Cum ne protejam?
Prima arma in lupta cu virusurile de orice tip este sistemul imunitar natural al organismului. Uneori, aceasta forma de aparare este insuficienta, iar individul trebuie sa apeleze la un vaccin tintit. Un fel de „vaccin natural" este chiar suportarea bolii in sine. De indata ce o persoana dezvolta una dintre bolile copilariei, riscurile ca ea sa mai dezvolte boala mai tarziu sunt minime. Alte virusuri, precum cele responsabile de aparitia gripelor sezoniere necesita vaccinare anuala. Acestea sufera modificari constante, iar noile generatii de vaccinuri trebuie sa se muleze acestor schimbari.

De ce apar mutatii ale virusurilor?
In tot contextul actual in care se vorbeste cu mare insistenta despre gripa porcina, ati auzit cu siguranta de riscurile unor mutatii ale virusurilor. Ce determina deci aceste mutatii? In incercarea sa de a evolua si de a rezista in mediu, virusul uman se combina uneori cu alte tulpini care afecteaza animalele. Asa au stat lucrurile acum cativa ani cu gripa aviara si la fel se intampla si in cazul gripei porcine. In 1918, societatea s-a confruntat cu gripa spaniola care a facut mai mult de 20 de milioane de victime. Acea gripa a fost rezultatul unei mutatii intre virusul uman si un virus dezvoltat la pasari. Intre timp insa, odata cu evolutia stiintei, posibilitatile de prevenire si tratament in aceste cazuri au devenit din ce in ce mai eficiente. Virusurile pot fi tratate cu antivirale. Antibioticele sunt ineficiente.

Ce sunt bacteriile?
O mare parte dintre bacteriile existente sunt inofensive. Ba mai mult, ele fac parte din bariera de protectie a organismului. Altele se dovedesc a fi insa destul de periculoase. Bacteriile sunt microorganisme unicelulare care sunt mult mai dezvoltate ca virusurile. Bacteriile pot supravietui in absenta unei gazde, se pot misca, respira si reproduce autonom. Ceea ce le face periculoase este marea viteza de inmultire in mediile propice. Un alt pericol il reprezinta toxinele pe care le elibereaza (de exemplu botulismul, care afecteaza sistemul nervos).

Bolile provocate de bacterii
Bacteriile se fac responsabile de aparitia unor infectii comune ale pielii, precum acneea, otitele, furunculoza etc. Ele se afla de asemenea la baza unor infectii alimentare (salmoneloza) ce se pot dovedi destul de grave daca nu sunt tratate corespunzator. Tot bacteriile sunt insa responsabile de boli grave precum pneumonia, holera sau ciuma.

Cum ne aparam?
Ca si in cazul virusurilor, exista vaccinuri care ne pot proteja de o parte dintre aceste infectii: tetanos, tuberculoza etc. In cazul in care infectarea se produce, atunci se apeleaza la tratamentul cu antibiotice. Acestea fie omoara bacteriile, fie le impiedica dezvoltarea. Unele bacterii sunt foarte rezistente la antibiotice, producand enzime care distrug substantele utilizate in schema de tratament. Un alt aspect neplacut este acela ca le ajuta sa fie din ce in ce mai rezistente.

Text: Irina Chelarescu
Consultant: Dr. Mirabela Saftoiu,
Medic medicina de familie