Farmacia Ta
 
 
Banner Tonica
 
sanatate, nutritie, terapii alternative
 
cont nou utilizator: parola:
acasa
despre noi
evenimente
ultimul numar
arhiva articole
forum
 
Editorial
Expertii nostri
Medicina generala
 Afectiuni ale rinichilor si cailor urinare
 Afectiuni cardiovasculare
 Boli endocrine
 Afectiuni reumatismale
 Boli digestive
 Cancer
 Igiena dentara
 Oftalmologie
 Dermatologie
 Preventie
 Afectiuni ale cailor respiratorii
 Afectiuni genitale
 Medicina estetica
Medicina de familie
Farmacia naturii
Nutritie
Psihologie
Pediatrie
Medicina
  complementara
Campanii de sanatate
Concursuri
  si Parteneriate
  Farmacia Ta
Ultima ora
 
Cofetariile Candy Cat
 
http://Expocosmetics
 
Radio Romania Cultural
 
Ne gasiti si pe...
Facebook
Twitter
 
Horoscop zilnic
Horoscop saptamanal
Horoscop lunar
Horoscop anual
 
sanatatea copilului Sanatatea femeii Sanatatea barbatilor Dictionar medical
 
afectiunile_ficatului_mai_2010.jpg
Cum diagnosticam afectiunile ficatului?
 
Evaluarea corecta a afectiunilor ficatului si cailor biliare cuprinde, alaturi de datele clinice, analize serologice (analize de laborator ale sangelui), investigatii imagistice si biopsia hepatica.
 
De cele mai multe ori, pentru stabilirea diagnosticului, sunt suficiente doar analizele serologice.

Cele mai importante 7 analize de laborator
Cele mai importante analize de laborator din practica clinica sunt:
1.Transaminazele, enzime care, in mod normal, se gasesc in interiorul hepatocitului (celula ficatului) si in cantitati mici in sange si alte organe. In afectiuni care lezeaza sau distrug hepatocitul, aceste enzime ajung in cantitati anormale in sange. Sunt importante doua transaminaze:
  • Aspartat aminotransferaza – AST (GOT), mai putin specifica ficatului, este prezenta si in muschiul inimii, musculatura striata, rinichi, tesut cerebral. Astfel, apar cresteri ale acestei enzime si in infarctul miocardului, maladii ale muschilor, afectiuni care se deosebesc clinic de hepatopatii.
  • Alanin aminotransferaza se gaseste in principal la nivelul ficatului.
Niveluri crescute in sange ale transaminazelor apar aproape in toate hepatopatiile (hepatite virale, alcoolice, ciroze, cancere, obstructia canalelor biliare) si nu se coreleaza cu severitatea lezarii ficatului.

In hepatitele acute, transaminazele cresc prematur
Transaminazele cresc precoce in cazul hepatitelor acute, fara a avea o semnificatie prognostica. Determinarea in dinamica este esentiala. In hepatitele cronice, transaminazele pot fi in limite normale sau intermitent crescute. De asemenea, in puseul de activitate cresc, dar nu la valorile din hepatitele acute. In cele alcoolice, se mareste nivelul AST. Explorari de rutina pot evidentia uneori cresteri neasteptate si izolate ale transaminazelor, cauzate adesea de abuzul de alcool, diabet, obezitate, insuficienta cardiaca sau circulatorie.

2.Bilirubina. In afectiunile hepatice este crescuta de obicei valoarea fractiunii conjugate bilirubinei. Acumularea in sange a bilirubinei peste valorile normale provoaca pigmentarea galbena a pielii (icter).
3.Fosfataza alcalina. Cresteri marcante al acestui marker se intalnesc in obstructiile cailor biliare, iar cresteri usoare apar in afectiunile hepatocitului (hepatite, ciroze, cancere). Putem intalni cresteri ale acesteia si in maladii osoase sau in timpul sarcinii. Totodata, pot aparea cresteri ocazionale fara manifestari evidente de boala.
4.Gama-glutamiltranspeptidaza (GGT) este cel mai sensibil indicator pentru afectarea tractului biliar, corelandu-se cu nivelul fosfatazei alcaline. Cresteri ale acestei enzime apar si in afectiuni pancreatice, cardiace, renale, diabet sau alcoolism.
5.Timpul de protrombina este dependent de sinteza hepatica normala a factorilor coagularii. Astfel, afectarea acuta sau cronica a ficatului determina  o prelungire a acestui timp.
6.Albumina, proteina sintetizata de ficat, are niveluri serice scazute daca celula hepatica este lezata. Valorile acesteia indica severitatea bolilor hepatice cronice.
7.Amoniacul. Un nivel seric crescut presupune de obicei o afectare severa a ficatului.

Alte investigatii utile
Alte investigatii de laborator necesare stabilirii cauzei afectiunii hepatice sunt:
  • Titrarea anticorpilor specifici in hepatitele virale;
  • Determinarea antigenelor si a replicarii virale;
  • Depistarea autoanticorpilor in hepatitele autoimune si ciroza biliara primitive;
  • Alfa-fetoproteina cu valoare in diagnosticul carcinomului hepatic;
  • Alfa1-antitripsina, ceruloplasmina, estimarea rezervelor de fier, analize ce se impun in afectiuni intalnite mai rar, cum ar fi boala Wilson, hemocromatoza (diabetul bronzat).
In momentul in care sunt suspectate tumori hepatice, se pot utiliza ecografia, scintigrafia, tomografia computerizata, RMN, urmate de punctie biopsie hepatica.

Care sunt investigatiile imagistice?
In momentul in care se suspecteaza o obstructie biliara, cum ar fi prezenta calculilor biliari, prima examinare este de obicei ecografia, care stabileste dimensiunile cailor biliare, prezenta calculilor biliari sau a tumorilor compresive ale cailor biliare. Tot cu ajutorul ecografiei se evidentiaza steatoza hepatica (ficatul gras). In diagnosticul cirozei, laparoscopia poate fi considerata „standard de aur”, deoarece are o sensibilitate diagnostica de 100%. In acest caz, biopsia nu este necesara. Indicatiile principale ale punctiei biopsiei hepatice: aprecierea severitatii si stadiului evolutiv in hepatitele cronice, hepatomegalii de cauza necunoscuta, natura formatiunilor tumorale sau evaluarea activitatii cirozelor.
 
Dr. Cristina Matei,
Medic specialist medicina generala,
Centrul Medical Anais,
Telefon: 021/222.17.82

 
Citeste pe aceeasi tema   comenteaza articolul   Imprima articola
 
Banner Catena
 
 
Farmacia Ta
buton1
 
hepato-farmaciata
 
Expodental
 
buton1
 
reconfigurarea sistemelor de sanatate
 
Banner ROSPGHAN
 
Banner Slab sau Gras
 
Banner Tonica
 
Banner Farmacia Ta
 
     
 
contact parerea ta leadership termeni de utilizare copyright publicitate harta site